Timpul
Adauga site-ul TIMPUL la favorite! Literatura | Arte vizuale | Arta spectacolului | Utilizator nou
   
Calendar
Calendar
Enciclopedia
Enciclopedia
Festival
Festival
Club
Club
Tineret
Tineret
Revista
Revista
Editura
Editura

Noua adresa de corespondenta a revistei TIMPUL
CP 1677, OP7 - IASI
Introduceti in casuta de mai sus cuvinte cheie sau un nume de artist pe care dorit sa il cautati (ex: interbelic )

Scrisoare cu noutati
Introduceti in casuta de mai jos adresa de e-mail la care vreti sa primiti ultimle noutati
Vreau sa primesc noutatile



Proiecte sustinute
Servicii Web Profesionale

Statistici site
Literatura: 2.871
Arta vizuala: 1.181
Arta spectacolului: 30
Comentarii: 1.522
Membri inregistrati: 1.664
ON: 0 membri / 2 musafiri
Total hituri: 477.914
Total vizitatori unici: 184.613

Link-uri recomandate
@ntonesei's BLOG
A.F.C.N.
Bogdan Ulmu
Casa de cultura "Mihai Ursachi"
Clubul Cinefililor
Dan Lungu
Dorin Tudoran
Editura UAIC
FESTIVALUL EuroART Iasi
Filosofi@lasi
Flacara Iasului
Fotografa
Hobbitul - Emil Brumaru
Hobbitul - Emil Brumaru
Iasi-City
Iasi-City
IASINET
ICR - Romania Culturala
IMPACT FM
IMPACT FM
Ioan T. Morar
Lucian Dan TEODOROVICI
Lumea cartii
Mihai MALAIMARE
NewsIasi
Paul Gorban
Polirom
Primaria Municipiului IASI
Radio Guerrilla
Radio Ia?i
Radio Ia?i
Serban Axinte
Stefan Abageru
StiLL ONline
Suplimentul de cultura
Universitatea "Al.I.Cuza"
Note inutile


?iganii ?i Fran?a


Bogdan C?linescu


Situa?ia ?iganilor a devenit o problem? na?ional? în Fran?a. Un subiect de discu?ii aprinse pentru francezi ?i de discordie pentru partidele politice. Stînga, bineîn?eles, acuz? guvernul de „excese securitare“ ?i de ac?iuni de comunica?ie menite a deturna aten?ia de la adev?ratele probleme ale ??rii: ?omajul, cre?terea economic?, reforma pensiilor… Guvernul e acuzat c? face o politic? asem?n?toare celei duse de regimul de la Vichy (condus de general Pétain) ?i c? vrea s? atrag? electoratul de extrem? dreapt?, acum cînd alegerile se aproprie (legislativele ?i preziden?ialele vor avea totu?i loc în prim?vara anului 2012). Atitudinea stîngii ?i a organiza?iilor „progresiste“ a r?mas fidel? principiilor din trecut: adversarii politici nu pot fi decît ni?te fasci?ti refula?i, dornici s?-?i ia revan?a pe istorie.
Culmea e c? chiar în rîndurile partidului de la putere (UMP – Uniunea pentru o Mi?care Popular?), criticile sînt numeroase. Fostul prim-ministru, Alain Juppé, ?i-a exprimat rezervele cu privire la aceste m?suri luate de guvernul lui François Fillon. M-a frapat îns? reac?ia altui fost prim-ministru al pre?edintelui Jacques Chirac, Jean-Pierre Raffarin. Acesta a acuzat pur ?i simplu colegii lui c? fac o politic? ce derapeaz? periculos spre… „dreapta“. Acuza?ie neverosimil? din partea unui membru al aceluia?i partid. Dar, îmi pun inocent întrebarea, ce înseamn? o „deriv? de dreapta“, pentru a relua exact cuvintele ministrului Raffarin? A expulza cet??eni str?ini în situa?ie ilegal? ?i care î?i petrec sejurul pe malurile Senei furînd, cer?ind ?i inoportunînd c?l?torii din metrou? Fo?tii mini?tri de interne, Jean-Pierre Chevènement ?i Daniel Vaillant, au expulzat ?i ei numero?i ?igani (?i nu numai) în anii ’90. ?i ei f?ceau parte din guvernul socialist ce atunci era la putere în Fran?a. De ce nu exist? ?i acuza?ia „deriv? de stînga“? Ea s-ar potrivi mult mai bine guvernului actual atunci cînd acesta continu? s? fac? o politic? social?, se înc?p??îneaz? ?i nu reformeaz? sistemul social falimentar ?i cel al pensiilor ce cost? zeci de miliarde statul sau cînd acuz? bancherii ?i oamenii boga?i... Reac?ia lui Raffarin e înc? o dovad? ce demonstreaz? situa?ia penibil? în care se g?se?te dreapta francez?, complexat?, incapabil? s?-?i asume valorile. O analiz? cu mult bun sim? a fost cea a lui Valéry Giscard d’Estaing, pre?edinte al Fran?ei între 1974 ?i 1981. În rubrica intitulat? „Chronique de la pensée multiple“ ce o ?ine în revista Le Point, VGE scrie „Fran?a prime?te cu bra?ele deschise cet??eni rom=ni de valoare ce lucreaz? în domeniul s?n?t??ii, în industrie sau în cercetare. Ace?tia dovedesc deosebite calit??i intelectuale ?i umane. Fran?a contribuie cu 5 miliarde de euro pe an la politica european? de integrare. E normal s? considere c? pe teritoriul na?ional nu e loc pentru cei ce nu respect? legea“.  În fine, a? vrea s? întreb cititorul cum am putea numi politica fostului primar al ora?ului Montpellier, Georges Frêche, ce a instalat în ora? o statuie  a lui Lenin ?i a botezat mai multe str?zi cu numele lui Marx, Che Guevara ?i Salvador Allende?

?ara grevelor

La începutul lui septembrie m-am dus la binecunoscutul magazin FNAC (o re?ea de magazine specializate mai ales în c?r?i, discuri, DVD-uri) s? cump?r bilete pentru un spectacol parizian. Vînz?torul mi-a spus pre?ul biletelor ?i m-a invitat s? iau o asigurare „Anulare spectacol“. De obicei, nu m? asigur niciodat?, îns? vînz?torul a insistat, precizînd c? asigurarea e valabil? ?i pentru grevele din transporturile publice. Am ciulit urechile ?i am cerut s? citesc condi?iile de rambursare a biletelor. Printre cauzele clasice, deces, boal? grav?, na?tere, accident, etc… figura ?i greva în transporturile publice. A?adar, a face grev? în Fran?a (la Paris) în 2010, a devenit un lucru la fel de normal c? na?terea sau moartea. În cele din urm?, am luat asigurarea (3 euro) cu sentimentul c? am f?cut un act nobil. Pe 7 septembrie, sindicatele au intrat în grev? ?i au blocat ?ara: nici trenuri, nici metrouri… A propos de serviciile publice, un clasament al revistei Newsweek din luna august e consacrat ??rilor în care se tr?ie?te bine (din criterii fac parte calitatea serviciilor publice). Fran?a e doar pe locul al 16-lea, dup? Australia (locul 4), Statele Unite (11), Noua Zeeland? (13), Anglia (14). Tr?iasc? modelul social francez!

Irak

Grosul trupelor americane s-a retras din Irak la sfîr?itul lunii august. Mai mult de 90% din teritoriul acestei ??ri e pacificat, doar cî?iva demen?i excita?i prefer? atentatele mai ales împotriva celor ce se înroleaz? în poli?ia local? ?i în armat?. {tiu c? ace?tia preluaser? rolul armatei americane de a asigura ordinea public?. Fidel? politicii anti-americane, majoritatea presei franceze a fost critic? sau nu a insistat pe eveniment. Ziarul Le Monde a publicat un editorial ce pomene?te de o „gre?eal? istoric?“. În ce m? prive?te, am f?cut parte din cei ce au crezut într-o victorie a democra?iei în Irak. Viitorul ne va da un r?spuns exact. Pentru moment, Irakul e o ?ar? în plin? dezvoltare economic? ?i o democra?ie tîn?r?.

Paris, septembrie 2010