Note inutile

Ecologia. Sf`r[itul miturilor comuniste

Bogdan Clinescu

Vremurile s`nt ecologice. Vrei nu vrei, trebuie s fii un „aprator al mediului `nconjurtor” şi să „lup]i `mpotriva polurii naturii”. ~ns nu ini]iativele tale conteaz, ci ceea ce ]i se spune s faci. Vrei s mergi cu ma[ina, e[ti `ndemnat s mergi pe jos sau cu transporturile publice, ba chiar s iei o biciclet. Preferi avionul, ai face mai bine s cltore[ti cu trenul chiar dac e[ti grbit, faci cumprturi, aten]ie la produse! Nu toate s`nt ecologice, cumpra-le doar pe cele care au un anumit semn pe ambalaj. Fii atent la ce mn`nci! Cumpr produse naturale, „biologice”, [i nu „transformate genetic”, prefer salate [i fructe, de[i e[ti un mare amator de c`rna]i [i de bere. Fii atent la „`nclzirea global”, economise[te energia acas: mai putine becuri, mai slabe, cldura d-o la mai mic. Nu vezi ca afar e prea cald pentru anotimpul asta! E din cauza „`nclzirii planetei”. Sau e frig în plin august? E tot din cauza „`nclzirii”.

S nu m `n]elege]i gre[it. Nu am nimic `mpotriva naturii. E bine – [i normal – s o respectăm. ~ns ac]iunea individului nu trebuie s devin o obliga]ie. Nu poate nimeni s m oblige s m deplasez cu bicicleta sau s-mi bage pe g`t ro[ii. La Paris, primarul socialist, aliat cu ecologi[tii, a construit acum c`]iva ani piste pentru buciclete pe strad, pentru a `ncuraja deplasrile cu acest mijloc de transport. Cum ini]iativa nu a avut spor (numrul bicicli[tilor nu a crescut), a hotrit s creeze `n luna august un sistem de `nchiriere a bicicletelor `n plin strad. {i asta `n tot Parisul. E suficient s cumperi un abonament ca s iei bicicleta cu care te po]i deplasa peste tot `n oras fr s fii nevoit s o aduci `napoi de unde ai luat-o. Totul e s gsesti un alt „punct de `nchiriere”. Opera]iunea a fost un succes, mai ales datorit faptului c a `nceput `n perioada vacan]ei. {i, bine`n]eles, a fost binecuvintat de toat presa. Se vorbe[te pu]in de numrul de accidente, de faptul c mul]i dintre noii bicicli[ti nu s`nt obi[nui]i s mearg pe biciclet [i nu prea cunosc semnele de circulatie. E un calvar pentru [oferul atent [i la circula]ia infernal parizian [i la bicicli[tii care le apar `n fa], pe rosu, [i se uit la el ca la un criminal notoriu. Ce importan] are faptul c n-a scăzut la Paris circula]ia maşinilor, iar  cei care folosesc sistemul de biciclete s`nt, `n majoritatea lor, parizieni „bobos”, mici burghezi corec]i politic ce `[i dau o con[tiin] de st`nga? De asemenea, ce rost are s se spun c primele victime ale acestor msuri luate de un primar socialist s`nt tocmai „clasele muncitoare”,  care au nevoie de maşină pentru deplasari sau folosesc camioneta şi camionul ca obiect de lucru? Sau de ce s-ar recunoaşte că niciodata în Paris nu au fost atîtea probleme de circula]ie. Chiar [i `n luna august, c`nd era o plcere s te plimbi cu ma[ina.

Dup plaja artificial impus `n mijlocul Parisului, bicicleta tinde s devin o obliga]ie „cet]eneasc”. Urmeaz poate duminicile cu ma[ini cu so] sau fr so] [i benzina pe cartel.

Din fericire, mai s`nt [i voci discordante. Oameni de [tiin] care nu accept ideologia la mod cu „`nclzirea planetei”. Unul dintre ace[tia e personalitatea de st`nga Claude Allègre, fost ministru `n guvernul Jospin. Cercettor, inginer, Allègre are curajul s conteste rolul omului `n – eventualul – fenomen al `nclzirii [i s critice msurile demagogice luate de politicieni pentru a „proteja pm`ntul”. Ceea ce face [i eseistul Christian Gérondeau `ntr-o carte ce a aprut la `nceputul lunii la Editura Albin Michel, intitulat, Ecologie. La Grande arnaque (Ecologia. Marea pcleal). Autorul face o demonstra]ie impecabil, cu argumente solide completate de statistici [i cifre indicutabile a faptului c toate msurile luate astzi pentru a proteja natura s`nt costisitoare [i…inutile. De exemplu, a `ncuraja transportul de mrfuri cu trenul e o pur iluzie, cci ar trebui mii de trenuri [i sute de ci ferate pentru a `nlocui doar camioanele care circul pe o singur (!) autostrad francez. Energia eolian e o cacialma. Daca nu e v`nt, trebuie neaprat construit o central cu crbuni `n apropiere [i poluarea… cre[te. Ma[ina de astzi polueaz din ce `n ce mai pu]in, e confortabil [i sigur.

De asemenea, autorul critica expresia bine `nrdcinat a „dezvoltarii durabile”, un cli[eu fr sens `ns utilizat peste tot, `n pres, de politicieni, de intelectuali [i chiar la [coal. Un manual (Editura Hachette) pentru copiii de 8-9 ani e consacrat „dezvoltrii durabile” [i felului `n care sa ne comportam… „civic”: acas, gunoaiele trebuie triate, mai bine un du[ dec`t o baie, lumina trebuie `nchis atunci c`nd ie[im din camer, la fel [i televizorul, de asemenea, masina de splat nu trebuie folosit dec`t la 40C, pentru a economisi energia. Ah, ce bine era pe vrema lui Ceausescu, c`nd nu era ap calda decit simbata seara, caldur doar c`teva ore pe zi, lumina se `ntrerupea des, programul la televizor nu dura decit doua ore zilnic, iar gunoaiele se adunau `n fata blocului [i pu]eau `n tot cartierul! Asta da dezvoltare durabil!

Asistam oare la sf`r[itul mitului Che Guevara? S`nt c`teva semne `ncurajatoare. Opt pagini demistificatoare consacrate legendei „revolu]ionarului” `n revista L’Express de pe 27 septembrie.  Interviuri, mrturii (cea  a lui Huber Matos, fost „coleg de armat” al lui Che, e revelatoare) articole, recenzia cr]ii lui Jacobo Machover, La face cachée du Che, tocmai aprut la editura Buchet-Chastel, ne redau imaginea realist a unui fost bandit [i criminal. „~i plcea s ucid”, afirm Matos, „Nu-i era mil de nimeni”, spune un fost de]inut, al crui frate a fost executat de Che. Un „revolu]ionar” care a trimis zeci de persoane `n fa]a plutonului de execu]ie [i a creat primul gulag tropical, Guanacahibes, unde au fost de]inuti sute de cubanezi.  

Organizata la sf`r[itul lui octombrie, `n sala de festivit]i a primriei din arondismentul XVI, expozi]ia „Hommage aux victimes du communisme en Europe de l’Est” e un eveniment `n capitala Fran]ei. Datorat `n special perseverentei doamnei Maria Bratianu, expozi]ia a cunoscut oare[icare peripe]ii. De[i au conceput-o ca un omagiu al victimelor comunismului din Romania, prin expunerea fotografiilor de la Sighet, organizatorii au fost obliga]i s fac mai multe concesii. Europa de Est a `nlocuit Rom=nia `n titlu [i termenul de „genocid” (comunist) propus ini]ial a fost suprimat. Nu e „corect politic”, au spus cei de la primaria acestui foarte bogat cartier parizian, unde 80 % dintre locuitori voteaz pentru dreapta! Ideologia e mai tare dec`t convingerile politice…

Paris, octombrie 2007