Timpul
Adauga site-ul TIMPUL la favorite! Literatura | Arte vizuale | Arta spectacolului | Utilizator nou
   
Calendar
Calendar
Enciclopedia
Enciclopedia
Festival
Festival
Club
Club
Tineret
Tineret
Revista
Revista
Editura
Editura

Noua adresa de corespondenta a revistei TIMPUL
CP 1677, OP7 - IASI
Introduceti in casuta de mai sus cuvinte cheie sau un nume de artist pe care dorit sa il cautati (ex: interbelic )

Scrisoare cu noutati
Introduceti in casuta de mai jos adresa de e-mail la care vreti sa primiti ultimle noutati
Vreau sa primesc noutatile



Proiecte sustinute
Servicii Web Profesionale

Statistici site
Literatura: 2.873
Arta vizuala: 1.181
Arta spectacolului: 30
Comentarii: 1.522
Membri inregistrati: 1.668
ON: 0 membri / 3 musafiri
Total hituri: 512.542
Total vizitatori unici: 199.912

Link-uri recomandate
@ntonesei's BLOG
A.F.C.N.
Bogdan Ulmu
Casa de cultura "Mihai Ursachi"
Clubul Cinefililor
Dan Lungu
Dorin Tudoran
Editura UAIC
FESTIVALUL EuroART Iasi
Filosofi@lasi
Flacara Iasului
Fotografa
Hobbitul - Emil Brumaru
Hobbitul - Emil Brumaru
Iasi-City
Iasi-City
IASINET
ICR - Romania Culturala
IMPACT FM
IMPACT FM
Ioan T. Morar
Lucian Dan TEODOROVICI
Lumea cartii
Mihai MALAIMARE
NewsIasi
Paul Gorban
Polirom
Primaria Municipiului IASI
Radio Guerrilla
Radio Ia?i
Radio Ia?i
Serban Axinte
Stefan Abageru
StiLL ONline
Suplimentul de cultura
Universitatea "Al.I.Cuza"
Pretextul Herta MŘller...

Cerneluri

Pretextul Herta M├╝ller...

 

Gabriela Gavril

 

 

Am c?utat pe youtube secven?e de la întîlnirea de la Ateneu cu Herta Müller, la care lui Gabriel Liiceanu i-a revenit rolul de amfitrion. Diverse articole ap?rute în gazete culturale ?i felurite comentarii de pe bloguri îmi l?saser? impresia c? laureata premiului Nobel l-ar fi zdrobit pur ?i simplu pe filozoful de la Humanitas, c? ar fi existat un schimb dur de replici între cei doi, c? ar fi fost rostite adev?ruri t?ioase, neformulate în spa?iul cultural românesc pîn? atunci. Poate suf?r eu de vreo form? cronicizat? de cecitate hermeneutic?, dar n-am v?zut în filmule?ele respective decît o încercare de dialog-spectacol f?r? o consisten?? deosebit?, minat?, pe de o parte, de româna stîngace a invitatei („româna mea este cam stranie...“, se scuza scriitoarea) ?i, pe de alt? parte, de pre?iozitatea cu iz interbelic a stilului autorului U?ii interzise. N-am observat s? fi existat o prea mare tensiune între protagoni?ti, doar o oarecare iritare, n?scut?, b?nuiesc, din dificult??ile de comunicare. Cuceritoare prin franche?e, Herta Müller a avut, trebuie s? recunoa?tem, ?i momente cînd, din pricina limit?rii vocabularului s?u activ în limba român?, n-a putut fi decît simplist?, încurcîndu-?i cam f?r? s? vrea partenerul de dialog.
Regret c? domnul Liiceanu nu a avut un consilier care s?-l sf?tuiasc? s?-?i mai concentreze întreb?rile ?i reflec?iile. În acela?i timp, cred c? ar fi fost mult mai bine dac? Herta Müller alegea s? vorbeasc? în german? ?i apela la serviciile unuia dintre traduc?torii de la Institutul Goethe. Nu-mi dau seama ce-au voit s? ob?in? organizatorii. Poate cî?tigarea unui capital de simpatie, poate s? ne induc? ideea c?, oarecum, Nobelul acesta pentru literatur? e ?i al românilor? Nu ?tiu care le vor fi fost inten?iile, dar era de preferat ca autoarea s? nu fie l?sat? s? se poticneasc? în limba român?, s? a?tepte s? i se sufle din sal? echivalentele române?ti ale unor sintagme germane. Cînd ai de gînd s? afirmi lucruri incomode, indicat este s? fii sigur c? le-ai formulat cît mai corect cu putin??.
{i, totu?i, unde s-ar afla acel con?inut exploziv al dialogului de la Ateneu, atît de invocat în ultimele zile? Oricît de atent am urm?rit secven?ele video în c?utare de indicii, punînd la socoteal? ?i spusa „ne tratau ca pe un c?cat“ (care l-a entuziasmat pe Marius Oprea), eu tot n-am reu?it s? v?d în ele un „Moment istoric pentru cultura român?“, cum titra, de pild?, „România Liber?“1. Doar nu s-a discutat acum, la sfîr?itul anului 2010, prima dat? despre raporturile între scriitorii români ?i puterea comunist?, despre ced?ri ?i complicit??i, despre „rezisten?a prin cultur?“, doar nu s-au exprimat acum prima dat? rezerve fa?? de ideile lui Gabriel Liiceanu, de gesturile publice sau/?i de textele „boierilor“ min?ii? Ciudat? aceast? amnezie, de parc? n-ar fi fi fost publicate c?r?i precum cea a lui Vasile Paraschiv, Lupta mea pentru sindicatele libere în România, sau cea semnat? de Herma Kennel, Radu Filipescu. Jogging cu Securitatea, de parc? nu s-a tot vorbit ?i scris despre Via?a unui om singur ?i „cazul“ Marino! Ce s? mai spun despre studiile aplicate, ap?rute la noi ?i aiurea, ce trateaz? disiden?a din ??rile Europei Centrale ?i de Est?
Cînd te ui?i de pe margine la toat? aceast? desf??urare media, mai întîi te izbe?te kitschul tabloidiz?rii faptelor de cultur?. Trebuie creat un eveniment cu orice pre?, gazetarii no?tri se-ntrec în a da titluri incendiare, au grij? s? izoleze vreo propozi?ie, s? se opreasc? asupra nu ?tiu c?rui gest, înc?rcîndu-le cu neb?nuite conota?ii etc. Aplic? re?ete verificate, formule pass-partout, important e s? ias? pu?in scandal în zona aceasta amor?it? a culturii. Scandalul, cum se ?tie, vinde. Nici nu m? a?teptam la altceva de la astfel de slujba?i care se hr?nesc din frivolitate ?i produc futilit??i, pentru ei Herta Müller e o vedet?, prin urmare i se aplic? „tratamentul-standard“, bun ?i pentru cine ?tie ce boxer sau prezentatoare de lenjerie.
Surprizele au venit îns? din alt? parte, dinspre intelectualii no?tri umani?ti, din genera?ii diferite. „Gabriel Liiceanu lîng? Herta Müler?“, se întreba Caius Dobrescu într-o interven?ie publicat? în „Observator cultural“, exprimîndu-?i (mai mult decît) nedumerirea fa?? de decizia scriitoarei de a ap?rea „în compania lui Gabriel Liiceanu“, în ceea ce el a numit „o scenografie cu puternice conota?ii canonico-simbolice“. Mie nu-mi mai r?mîne decît perplexitatea în fa?a unor astfel de alega?ii. {i asta de?i consider c? anumite declara?ii, atitudini ?i texte ale lui Gabriel Liiceanu trebuie amendate, analizate critic, de?i am destule rezerve (am ?i scris de mai multe ori despre acest subiect) fa?? de elitismul „p?ltini?ean“. Dar cum po?i s? fii democrat, cum po?i s? pledezi împotriva monopolului instituit de un grup de prestigiu/ de interese, pentru pluralitatea vocilor în spa?iul public cînd tu însu?i nu reu?e?ti s? accep?i polifonia, confruntarea între puncte de vedere? Dac? disidentul Adam Michnik, dar ?i al?i intelectuali polonezi nu i-au refuzat nici generalului Jaruzelski dreptul de a-?i expune punctul de vedere ?i nici n-au sim?it c? s-ar discredita neboicotîndu-l, atunci s? mi se dea voie s? nu în?eleg prea bine de ce, în opinia lui Caius Dobrescu (?i a lui Sorin Adam Matei, exprimat? pe site-ul „Idolii forumului“), Herta Müller ar fi f?cut o mare eroare tactic? ap?rînd „în compania lui Gabriel Liiceanu“, de nu cumva chiar se va fi ab?tut de la „standardele morale“ la care a raportat presta?ia intelectualilor români din timpul dictaturii ceau?iste.

***


Interven?iile recente ale unor esei?ti din genera?ia mea sau destul de apropia?i ca v├«rst? pot s?-?i lase senza?ia c? ├«nt├«lnirea cu Herta M├╝ller ar fi fost, ca semnifica?ie ?i importan?? pentru trezirea con?tiin?elor, un eveniment extraordinar, comparabil eventual ┬ľ glumesc pu?in, dar ├«n spiritul autorilor ┬ľ cu prima vizit? a papei Ioan Paul al II-lea ├«n Polonia comunist?. Comentariile lui Nicolae Manolescu s├«nt destul de severe: ┬äObiec?ia mea┬ô ┬ľ citim ├«ntr-un interviu acordat lui Eugen Istodor ┬ľ ┬äeste c? face judec??i generale, interzise de logica elementar?, f?r? nuan?e, ?i, destule, ├«n necuno?tin?? de cauz?. ├Än definitiv, H.M. a cucerit publicul de la Ateneu prin c├«teva prejudec??i care l-au flatat.┬ô
De?i par ireconciliabile, interven?iile celor situa?i (deocamdat?) de o parte ?i de alta a baricadei cultural-ideologice s├«nt, la o privire mai atent?, mai pu?in str?ine unele de altele dec├«t s-ar fi putut b?nui. Predispozi?ia rom├óneasc? de a ┬äsim?i enorm┬ô ?i a scrie partizan s-a manifestat ?i la unii, ?i la al?ii, dovedind ┬ľ dac? mai era nevoie ┬ľ c├«t de profunde ?i longevive s├«nt complexele provinciale ├«n cultura noastr?, c├«t de departe de normalitatea dialogului am r?mas. De la Herta M├╝ller, unii s-au sim?it ├«ndrept??i?i s? a?tepte confirm?ri, consol?ri, verdicte, lec?ia (eventual cu majuscul?) care s?-i ├«nve?e s?-?i asume trecutul, s? exorcizeze demonii. Al?ii i-au folosit numele ?i opera mai mult ca pretext pentru purtarea r?zboaielor personale ?i de grup.
Cît? dreptate avea Norman Manea vorbind despre România ca despre o „?ar? suprarealist?“...

1 Poate c? perspectiva mea e întrucîtva diferit? de a unora din peisajul cultural românesc pentru c? am în minte un alt tip de polemici, un alt mod de a porni ?i a între?inere dezbaterile publice. Pentru a da doar un exemplu, apari?ia c?r?ii lui Jan T. Gross, Strach. Antysemitizm w Polsce tuz po wojnie (Frica. Antisemitismul în Polonia imediat dup? r?zboi) a încins destul de mult spiritele în Polonia, a provocat reac?ii din partea unor reprezentan?i ai bisericii, diferite proteste ?i polemici.