Timpul
Adauga site-ul TIMPUL la favorite! Literatura | Arte vizuale | Arta spectacolului | Utilizator nou
   
Calendar
Calendar
Enciclopedia
Enciclopedia
Festival
Festival
Club
Club
Tineret
Tineret
Revista
Revista
Editura
Editura

Noua adresa de corespondenta a revistei TIMPUL
CP 1677, OP7 - IASI
Introduceti in casuta de mai sus cuvinte cheie sau un nume de artist pe care dorit sa il cautati (ex: interbelic )

Scrisoare cu noutati
Introduceti in casuta de mai jos adresa de e-mail la care vreti sa primiti ultimle noutati
Vreau sa primesc noutatile



Proiecte sustinute
Servicii Web Profesionale

Statistici site
Literatura: 2.875
Arta vizuala: 1.181
Arta spectacolului: 30
Comentarii: 1.522
Membri inregistrati: 1.718
ON: 0 membri / 2 musafiri
Total hituri: 635.137
Total vizitatori unici: 238.862

Link-uri recomandate
@ntonesei's BLOG
A.F.C.N.
Bogdan Ulmu
Casa de cultura "Mihai Ursachi"
Clubul Cinefililor
Dan Lungu
Dorin Tudoran
Editura UAIC
FESTIVALUL EuroART Iasi
Filosofi@lasi
Flacara Iasului
Fotografa
Hobbitul - Emil Brumaru
Hobbitul - Emil Brumaru
Iasi-City
Iasi-City
IASINET
ICR - Romania Culturala
IMPACT FM
IMPACT FM
Ioan T. Morar
Lucian Dan TEODOROVICI
Lumea cartii
Mihai MALAIMARE
NewsIasi
Paul Gorban
Polirom
Primaria Municipiului IASI
Radio Guerrilla
Radio Ia?i
Radio Ia?i
Serban Axinte
Stefan Abageru
StiLL ONline
Suplimentul de cultura
Universitatea "Al.I.Cuza"
„Cei mai scîrbo?i informatori“

„Cei mai scîrbo?i informatori“


Gabriel Andreescu


M-a frapat serialul dlui Neculai Constantin Munteanu ap?rut în Revista 22 ?i titlul s?u, „Top 5: Cei mai scîrbo?i informatori“1. Toat? aprecierea pentru documentarea din care afl?m despre urm?rirea, de c?tre Alex Mihai Stoenescu, a unui „individ care fotografia cozile la diferite magazine“, despre alertarea mili?ianului „din col?“ ?i prinderea indisciplinatului. Personaje ?i ac?iuni revolt?toare. Am sim?it totu?i nevoia s? meditez asupra ideii îns??i a unui top al scîrbo?iei cînd l-am descoperit pe Nicolae Balot? a?ezat al?turi de Everac ?i Stoenescu. S? tratezi un om a c?rui via?? complex? ?i drame merit? compasiunea, în asemenea termeni, cere solide argumente. Or, tocmai în cazul dlui Balot?, acestea arat? foarte sub?iri. Situarea c?rturarului pe lista infamant? ar fi fost motivat? prin rolul de trimis special al Securit??ii în exil ?i de postura unuia „dintre cei mai pre?io?i informatori“ în opera?iunile „Meli?a“ ?i „Eterul“. N. C. Munteanu î?i sprijin? teza pe dou? dosare consultate de domnia sa, unul provenit de la SIE, ?i pe informa?ii devenite publice din cercet?ri, analize, c?r?i etc. Între ultimele, principalul reper pare Mihai Pelin ?i volumul lui plin de toxine Opera?iunile Meli?a ?i Eterul. Istoria Europei libere prin documente de Securitate.
Datele cu care lucreaz? N. C. Munteanu – ca ?i al?i comentatori de altfel – sînt incorecte. În Arhiva CNSAS, opera?iunile împotriva Europei Libere sînt acoperite nu de 55 de volume, cum se afirm?, ci de 58 de volume pentru „Eterul“ (dintre care ultimele trei declasificate de SRI în 2010!), dou? role SIE ?i 7 volume pentru „Meli?a“. Nu am identificat în listele de consultare nici un cercet?tor care s? fi citit dosarele în totalitate – nici m?car cea mai mare parte a lor. Excep?ia o fi fost Mihai Pelin, care le-a parcurs la sfîr?itul anilor ’90 în arhivele SRI ?i SIE. Doar c? volumul publicat de Pelin în 1999 ?i apoi în varianta din 2006 interpreteaz? ?i deformeaz? pe m?sura biografiei sale.

Ce spun dosarele despre cei mai „destoinici“ informatori?
Nu exist? în nomenclatorul fostei institu?ii statutul de „trimis special al Securit??ii în exil“. Prin ce s-ar distinge Nicolae Balot? de al?i informatori? În dosarele de tem? g?sim periodic liste cu sursele considerate a avea posibilit??i de informare „pe lîng? angaja?ii ?i colaboratorii posturilor de radio reac?ionare.“ Pentru oricine dore?te s? fac? topuri, acestea ofer? o informa?ie de baz?, anume listele informatorilor pe care s-a bazat Securitatea de-a lungul anilor. Frecven?a notelor („destoinicia“ în limbajul dlui Munteanu) este mai greu de stabilit, c?ci dela?iunile aflate în dosarele opera?iunilor „Meli?a“ ?i „Eterul“ reprezint? doar o parte din mul?imea celor care s-au împr??tiat prin dosarele de urm?rire informativ?.
Anexa 2 a Planului de m?suri din 16 martie 1989 privind re?eaua disponibil? în trimestrul I al anului 1989 îi înregistreaz? pe informatorii ?i persoanele de sprijin cu nume de cod „Tudor“, „Banu“, „Paul“, „Vova“, „Cornelia“. „Bogdan“, „Sandu“, „Radu“, „Mike“, „Ema“, „Diana“, „Coca“, „Ionescu“, „Petre“, „Bebe“, „Sandu“, „Horia“, „Mircea“, iar ca surse PCR, pe „Viorica“, „Reta“, „Horia“, „Dora“. În anul 1989, „Some?an“ nu apare printre asisten?ii Securit??ii.
Programul de m?suri care acoper? perioada 1 ianuarie-3 noiembrie 1986 sus?ine c? pîn? în 1986 au efectuat deplas?ri în Occident, cu sarcini specifice, un num?r de 12 surse, valoarea informa?iilor aduse fiind „incontestabil?“. Numele conspirative ale surselor sînt „Popa“, „?tefan“, „Stan Ion“, „Lauren?iu“, „Toma“, Andrei“, „Franklin“, Corina“, „Vica“, „T?nase“, „Ionescu“ ?i „Traian“. Nici aici nu e inclus „Some?an“. Adresa din 24 iunie 1985 indic? 32 de informatori, prea lung? pentru a fi în?irat? aici. Lipse?te din nou „Some?an“. El nu apare nici în lista din 18 februarie 1985 a Direc?iei Securit??ii Statului privind situa?ia operativ? a opera?iunii „Eterul“, care sintetiza sursele selec?ionate la acea dat?, 33 de informatori dirija?i cu sarcini pe lîng? angaja?ii sau colaboratorii posturilor de radio str?ine. Numele de cod al dlui Balot? lipse?te. Documentele din perioada 1985-1989 sus?in c? lista celor mai destoinici informatori i-ar cuprinde pe „Ionescu“, „Popa“, „Diana“, „Lauren?iu“, „Radu“, „T. Costic?“, „Sandu“ ?.a. Pe unii îi ?tim: „Lauren?iu“ este numele de cod al lui Constantin B?l?ceanu-Stolnici. Pe al?ii i-am putea afla. Informatorul „Ionescu“ a fost operator ?ef de imagine în cadrul contractului pentru realizarea filmului Gurad Hans ?i a lucrat în RFG, între 26 februarie ?i 20 martie 1983. N-ar fi mult de c?utat. Unii sînt deconspira?i chiar de ofi?erul de leg?tur?. Astfel, comentariul de la nota din 30 martie 1987 dezv?luie c? în spatele numelui conspirativ „Sandu“ se afl? cunoscutul academician Marius Sala, persoan? de sprijin pentru a c?rui utilizare Securitatea ob?inuse aprobarea primului secretar al Sectorului 1 PCR.

Nicolae Balot? a fost informatorÂ… unul marginal
C? Nicolae Balot? alias „Some?an“ a fost informator este sigur, rezult? ?i din dosarele opera?iunilor „Meli?a“ ?i „Eterul“. Ultimul an în care am identificat referiri în ce-l prive?te este 1984, cînd apare ca surs? al?turi de „Oana“ ?i „Mihu“ din leg?tura Serviciului 5, avînd contacte cu Mihai Cism?rescu.
?i în 1983 g?sim urme ale activit??ii dlui Balot?. Dou? dintre cele trei note identificate ca fiind date de „Some?an“ locotenentului colonel Viorel Achim, privesc discu?iile lui Nicolae Stroescu-Stîni?oara cu Monica Lovinescu, respectiv, cu Ivan Dene?. Autorul notelor d? informa?ii, comunic?, nu face comentarii. Reproduce ?i cuvintele convenabile ale celor pe care-i ascult?, ?i pe cele negative. Din documentele consultate, nu rezult? c? informatorul „Some?an“ ar fi protejat postul de radio ?i pe angaja?ii s?i. Dar nu apare absolut nimic care s? sus?in? imaginea oferit? publicului de dl Munteanu ?i al?i comentatori asupra cazului, a unui informator activ, destoinic, care-?i desf??oar? cu entuziasm angajamentul. Aceste adjective se dovedesc gratuite.
„Some?an“ apare între sursele Direc?iei I din anul 1982, a?ezat între informatorii cu posibilit??i pe lîng? angaja?ii ?i colaboratorii posturilor de radio str?ine, care urmau s? se deplaseze în exterior. Mai apar lîng? numele lui de cod „T?nase“, „Dan“, „Alexandru“, „Bogdan“, „Cîmpeanu“ ?i „Costache.“ Îl reg?sim într-o anex? nedatat?, se pare tot din 1982, privind 23 de surse.2
Al?turi de angajamentul luat la ie?irea din închisoare, urmele din dosarul „Eterul“ dovedesc folosirea lui Nicolae Balot? ca informator pîn? spre mijlocul anilor ’80. Arhiva CNSAS sus?ine imaginea unei surse a Securit??ii benign? ?i marginal?, contrarie a ceea ce sus?in acuzatorii. Transformarea lui Nicolae Balot? într-un slujba? odios al Securit??ii nu se legitimeaz? în raport cu sursele existente. E un fapt s? asumi o antipatie vie („polite?ea unduitoare, excesiv?“ a c?rturarului care se „lichefia, se scurgea“, cum „î?i aminte?te“ N. C. Munteanu), altceva este s? ?i-o sus?ii declarînd c? ai avut acces la probele „excesului de zel stupefiant“ al informatorului Nicolae Balot?.
Cercet?torul care face un top al r?ilor are cu siguran?? o responsabilitate mai mare decît unul care a ales un top al bunilor. I se cere s? fie mai sigur ?i mai precis, coerent ?i consecvent, datorit? consecin?elor. De ce l-a preferat dl Munteanu, în topul s?u, pe Nicolae Balot? ?i nu pe Alexandru Paleologu? Cei doi au fost pu?i unul lîng? altul, de cîteva ori, chiar de ofi?erii de securitate. Raportul colonelului Georgescu Ioan din 22 martie 1980 se refer? la Nicolae Balot? pentru a informa c? este în aten?ia Direc?iei I ?i „are multiple rela?ii în str?in?tate.“ Trimiterea la Alexandru Paleologu este semnificativ mai ampl?: „Criticul […] este informatorul organelor noastre. […] Înc? din timpul deten?iei a fost atras la colaborare cu organele de securitate. A fost plecat în str?in?tate, iar în urma instructajului f?cut la înapoiere a furnizat materiale informative de calitate, exercitînd în acela?i timp o ac?iune de temperare a unor elemente din str?in?tate. […] În ce prive?te rela?ia sa cu Noël Bernard, directorul postului de radio Europa Liber?, men?ion?m c? îl cunoa?te din 1968, cu ocazia unei c?l?torii în occident ?sic!?. Atît despre prima cît ?i despre a doua lor întîlnire din prim?vara anului 1979, a furnizat material informativ. […]“
În cazul lui Alexandru Paleologu, documentele înregistreaz? livrarea unor date care ar fi trebuit evitate. Nota lui „Alexandru“ din 15 mai 1979 se refer? la dialogul dintre Noël Bernard ?i Monica Lovinescu. Ultima sunase tocmai cînd Paleologu se afla de fa??. În discu?ie s-a vorbit despre interven?ia la Europa Liber? a unor „anume Bra?oveanu ?i un pastor Baptist Paul Niculescu“, iar asemenea informa?ii sensibile au ajuns în laboratoarele Securit??ii.
La 11 iunie 1984, Alexandru Paleologu semna cu numele de cod „Alexandrescu“ o not? tot cu poten?iale consecin?e d?un?toare: „Omul care i-a instigat pe ace?ti refugia?i din România a fost croitorul Oprescu, care pu?in mai înainte de acest moment critic, se l?uda c? în ?ar? a avut bani nu glum?. […] Are în ?ar? un b?iat pe care vrea s?-l aduc? în str?in?tate, îns? pentru moment nu poate. Un alt sus?in?tor al propagandei du?m?noase, pentru regimul din ?ar?, este Mircea Labin, component al filarmonicii mici din München, care împreun? cu Oprescu, au devenit agresivi în timpul discu?iei avute în curtea bisericii“ etc. Livrat Securit??ii, pasajul conducea în mod firesc la compromiterea situa?iei fiului lui Oprescu ?i a cererilor sale de plecare în str?in?tate. Într-o list? onest? a responsabilit??ii informatorilor, Alexandru Paleologu ar ocupa un rang incomparabil superior celui desemnat de N. C. Munteanu lui Nicolae Balot?.

Primul criteriu: notele informative
Frecven?a notelor date la Securitate conteaz?, dar nimic nu are valoarea notelor informative ca atare. Ele arat? dac? leg?tura cu ofi?erii a fost una impus? ?i „neonorat?“ ori exprima într-adev?r tic?lo?ia pe care o sugereaz? cu ton ap?sat ?i motivat N. C. Munteanu. Iat? un document relevant pentru astfel de c?ut?ri: sursa „Marcu“ declar? despre Mircea Vasiliu, redactor al Europei Libere, c? „De?ine la domiciliu un pistol. A afirmat c? dac? ar avea o situa?ie favorabil?, «l-ar împu?ca pe ?eful statului român». Regret? c? nu a putut realiza acest fapt cu ocazia vizit?rii de c?tre ?eful statului roman a unui muzeu din Madrid, cînd a fost în apropierea lui […].“3
O satisfac?ie a dela?iunii ?ocant? a fost documentat? în cazul lui Ion Caraion, alias, „Artur“. Volumul „Cazul Artur“ ?i exilul românesc. Ion Caraion în documente din Arhiva CNSAS, editat de Institutul Na?ional pentru Memoria Exilului Românesc face o demonstra?ie de necontestat în acest sens. Cele mai multe dintre declara?iile scandaloase se afl? r?spîndite îns? aleatoriu prin dosare. Am folosit la un moment dat, ca motto, urm?toarea declara?ie, atît mi s-a p?rut de relevant?, urît-spectaculoas?: „Accept în continuare cu pl?cere rolul care mi s-a dat ?i v? stau la dispozi?ie ?i în alte probleme putînd fi siguri de discre?ia ?i abilitatea mea. (Informatorul) Judex.“
Poate e mai logic s? oper?m cu tipologii, nu cu ierarhii. Interesant? pentru un explorator al opera?iunii „Eterul“ este folosirea unei femei în ac?iunile de ripost? ?i contra-propagand? „antiromâne?ti desf??urate de c?tre oficiile reac?ionare din Occident“. În martie 1989, în acest scop „a fost angrenat? numita Berdan Lauren?ia […] care avea aprobarea de emigrare la rude din Grecia îns? nu i s-a acordat viza de intrare în aceast? ?ar?. Berdan Lauren?ia a fost determinat? s? se adreseze în scris postului de radio Europa Liber?, între altele precizînd c? aceast? oficin? reac?ionar?, cît ?i altele, instig? cet??eni români la emigrare, se erijeaz? în a?a-zi?i «ap?r?tori ai drepturilor omului din România» îns?, în realitate, nu î?i respect? angajamentul ?i promisiunile. Aceast? scrisoare de ripost? a fost difuzat? pe postul de radio Europa Liber? în ziua de 11 martie 1989.“4
Ar fi de ad?ugat un alt aspect, dintre multele pe care le ofer? experien?a cercet?rii dosarelor: în materia tic?lo?iei, mult mai bogate au fost dela?iunile anonime. În Arhiva CNSAS nu au intrat documentele aflate la birourile de personal ale vechilor institu?ii, unde anonimele excelau. Din întîmplare, un astfel de material a ajuns ?i în dosarul „Eterul“. Voi reproduce în întregime urm?toarea sesizare a celui semnat „Anonimus“:
„În completarea celor 2 sesiz?ri ce vi le-am trimis anterior în leg?tur? cu cazul dnei Graziella Stoichi??-Ghica, care a depus la începutul lunii martie 1988 cerere de plecare în RFG ?i Fran?a, ca membr? a Uniunii Arti?tilor Plastici, pentru a?a-zisa «documentare artistic?» (cu inten?ia evident? de a folosi acest prilej pentru a nu se mai întoarce în ?ar?) ?inem de datoria noastr? a mai ad?uga unele informa?ii ce le consider?m ca edificatoare pentru dvs:
Dna Graziella Ghica este fiica generalului Dumitru Gheorghiu din fosta armat? regal?, care ocupa func?ia de subsecretar de stat la Ministerul Aprovizion?rii în guvernul reac?ionar al generalului R?descu; Cooptarea dnei Graziella Stoichi??-Ghica ca membr? a UAP nu s-a datorat talentului ei, de altfel cu totul minor, ci în exclusivitate faptului c? so?ul ei e profesor universitar. Radu Stoichi?? era membru de partid din ilegalitate. […]; Dna Stoichi?? este în permanen?? în leg?tur? cu cei doi nepo?i direc?i ai ei, Victor Stoichi?? ?i Alexandru Stoichi??, cu al c?ror sprijin sper? sa-?i realizeze planul ce-l urm?re?te. Ace?ti nepo?i sînt transfugi cu statut de refugia?i politici. Ei sînt membri activi ai a?a-zisei intelectualit??i române din exil. S-au manifestat în nenum?rate rînduri la postul de radio Europa Liber?, au isc?lit manifestul de protest al scriitorilor din exil în leg?tur? cu recentele evenimente de la Bra?ov etc. […]“
Asemenea mostre motiveaz? necesitatea de a ar?ta mai mult? grij? atunci cînd gîndim responsabilit??ile pentru represiunea suportat? de popula?ie sub regimul comunist. Colaborarea a fost divers? ?i s-a manifestat în condi?ii variate. În acest sens, a? observa în final c? indignarea spontan? pe care o sim?im citind despre implicarea lui Alex Mihai Stoenescu într-o opera?ie de prindere a fotografului interesat de cozi face s? se piard? din vedere actorii centrali. Pîn? la urm?, Securitatea este cea care a luat m?surile represive. Emo?ia ne poate face s? trecem ?i peste rolul jucat de mili?ian, angajatul unei institu?ii al c?rei rol în h?ituirea oamenilor a fost esen?ial. Tema Mili?iei ?i a slujba?ilor s?i a disp?rut în cea?a scandalurilor despre informatori malefici, despre ale c?ror infamii afl?m mai mult din zvonistic?, decît din documente verificabile.

1 Neculai Constantin Munteanu, „Top 5: Cei mai scîrbo?i informatori – Nicolae Balot? (IV)“, în: Revista 22, 25 octombrie 2011.
2 Mihai Pelin invoc? documente ce-l includ pe „Some?an“ ?i în listele din anul 1980.
3 Nota lui „Marcu Ion“ a fost predat? cpt. Tîrziu V., f?r? dat?, dar din con?inut rezult? prima parte a anului 1985.
4 Peste cîteva luni, dna Berdan s-a dus din proprie ini?iativ? la Securitate pentru a livra pe autorul unei fi?uici cu nume ?i num?r de telefon, pus? sub u?? cu invita?ia de a i se da o mîn? de ajutor. A participat la prinderea lui.