Timpul
Adauga site-ul TIMPUL la favorite! Literatura | Arte vizuale | Arta spectacolului | Utilizator nou
   
Calendar
Calendar
Enciclopedia
Enciclopedia
Festival
Festival
Club
Club
Tineret
Tineret
Revista
Revista
Editura
Editura

Noua adresa de corespondenta a revistei TIMPUL
CP 1677, OP7 - IASI
Introduceti in casuta de mai sus cuvinte cheie sau un nume de artist pe care dorit sa il cautati (ex: interbelic )

Scrisoare cu noutati
Introduceti in casuta de mai jos adresa de e-mail la care vreti sa primiti ultimle noutati
Vreau sa primesc noutatile



Proiecte sustinute
Servicii Web Profesionale

Statistici site
Literatura: 2.871
Arta vizuala: 1.181
Arta spectacolului: 30
Comentarii: 1.522
Membri inregistrati: 1.664
ON: 0 membri / 1 musafiri
Total hituri: 477.909
Total vizitatori unici: 184.611

Link-uri recomandate
@ntonesei's BLOG
A.F.C.N.
Bogdan Ulmu
Casa de cultura "Mihai Ursachi"
Clubul Cinefililor
Dan Lungu
Dorin Tudoran
Editura UAIC
FESTIVALUL EuroART Iasi
Filosofi@lasi
Flacara Iasului
Fotografa
Hobbitul - Emil Brumaru
Hobbitul - Emil Brumaru
Iasi-City
Iasi-City
IASINET
ICR - Romania Culturala
IMPACT FM
IMPACT FM
Ioan T. Morar
Lucian Dan TEODOROVICI
Lumea cartii
Mihai MALAIMARE
NewsIasi
Paul Gorban
Polirom
Primaria Municipiului IASI
Radio Guerrilla
Radio Ia?i
Radio Ia?i
Serban Axinte
Stefan Abageru
StiLL ONline
Suplimentul de cultura
Universitatea "Al.I.Cuza"
In cautarea dosarelor de retea. Absente care vorbesc

În c?utarea dosarelor de re?ea. Absen?e care vorbesc

 

Gabriel Andreescu

 

Studiul arhivelor verific? unele dintre opiniile noastre mai vechi despre colabora?ionism. Pe altele le contrazice ori, cel mai des, le nuan?eaz?. A circulat ideea c? oricine a primit un pa?aport cu viz? pentru Occident a trebuit s? colaboreze. Documentele Securit??ii arat? ast?zi c?, la începutul anilor ’70, unii tineri universitari ori cercet?tori au plecat la stagii de lucru în Lumea liber? f?r? s? fac? pactul cu Securitatea.1
În timp, politicile Securit??ii au devenit mai restrictive, iar acordarea unei vize era gîndit? de ofi?eri ca o bun? ocazie pentru racolare. Inform?rile asupra contactelor cu str?inii din timpul c?l?toriei, obligatorii prin lege, erau transformate deseori de ofi?eri în pilonii unor dosare de re?ea inventate. Nu existen?a unui dosar de re?ea (personal), ci con?inutul acestuia ofer? dovada colabora?ionismului sau a nevinov??iei celui asupra c?ruia plaseaz? suspiciunea. Voi ar?ta mai departe, folosind materialele de arhiv? privitoare la trei intelectuali publici, tipul de obstacole care împiedic? consultarea dosarelor privitoare la colaborare. Poate fi vorba despre efectele protej?rii, de c?tre Securitate, a informatorilor membri PCR, despre neaten?ia lucr?torilor de la CNSAS, sau despre interven?ia serviciilor de informa?ii actuale asupra istoriei postdecembriste. În lipsa dosarului personal, unele informa?ii ascunse se pot recupera prin analiza atent? a dosarelor de urm?rire informativ?.
Dosarul de re?ea
a lui Zigu Ornea
Materialele de?inute de CNSAS pe numele lui Zigu Ornea (Orenstein Zigu) arunc? o lumin? asupra situa?iei oamenilor de cultur? evrei ce înfruntau, în anii ’70-’80, politica antisemit? din ce în ce mai accentuat? a regimului Ceau?escu. C?r?ile lui Zigu Ornea, precum Tradi?ionalism ?i modernitate în deceniul al treilea (1980), implicau cercet?ri în arhive cu acces restrîns, atingeau teme sensibile ale acelor vremuri, generau deci contexte care motivau alerta Securit??ii.
La prima solicitare, CNSAS mi-a pus la dispozi?ie „cele trei volume identificate în arhiv?“ ale dosarului urm?rire informativ? pe numele Orenstein Zigu. Cele mai multe materiale se refer? la atitudinea intelectualului evreu fa?? de ascenden?a na?ionalismului în acei ani. Sursa „Suciu“ transmite c? Zigu Ornea, critic, redactor la editura „Minerva“, în toate discu?iile se declar? împotriva „terori?tilor, protocroni?tilor ?i celor de la revista «S?pt?mîna»“. Ornea mai afirma c? în RSR se manifest? o recrudescen?? a misticii na?ionaliste ?i un virulent antisemitism.2 Securitatea repro?a redactorului de la ESPLA ?i promovarea, în mod ostentativ, a scriitorilor de origine evrei „pe care-i admite la publicare în detrimentul altor autori, de?i opera lor este slab? ca valoare artistic?“.3
O alt? not?, a informatorului Pavel, înregistreaz? opinia unor scriitori care considerau afirma?ia lui Ornea, cum c? în România ar ac?iona o nou? dreapt?, vizînd, de fapt, mai sus: „I.C. Dr?gan care ar fi ini?iatorul acestei drepte a fost primit de cîteva ori la cel mai înalt nivel.“4
Cele trei volume con?in informa?ii ?i despre existen?a unui dosar de re?ea. Conform unui raport, „Susnumitul a fost recrutat ca agent în problema sionist? la data de 18 februarie 1958 pe baz? de sentimente patriotice, întrucît dovedise acest lucru, atît în timpul facult??ii, cît ?i la locul s?u de munc?. A avut numele conspirativ «Hulea Nicolae» ?i a fost în leg?tura lt. maj. Cali?u Ion.“5
Am cerut o întîlnire cu investigatoarea CNSAS care s-a ocupat de cererea mea ?i i-am pus în fa?? documentele. Am fost sunat dup? o zi: exista într-adev?r un dosar personal. Începea cu referatul privitor la recrutarea ca agent al lui Orenstein Zigu.
Amintesc acest episod ca îndemn adresat altor cercet?tori, s? insiste pentru ob?inerea integral? a documentelor. „Sc?p?ri“ ale CNSAS precum cea povestit? nu sînt singulare. M-am mai lovit de ele6, s-au mai lovit ?i al?ii.
Cînd tocmai dosarul
de informator
probeaz? lipsa colabor?rii
Dosarul personal (de re?ea) al lui Zigu Orenstein descrie iritarea unui ofi?er de securitate care a e?uat în investi?ia sa profesional?. Locotenent major Cali?a Ioan preg?tise cu mult? aten?ie recrutarea. Avînd nevoie s? infiltreze membrii unei foste organiza?ii sioniste, „Ha?omer Ha?air“, ofi?erul pusese ochii pe Orenstein Zigu, pe care-l descria ca element inteligent, bine preg?tit profesional ?i cultural, muncitor, cu mult? voin?? ?i, în acel moment, secretar UTM la Editura de Stat Pentru Literatur? ?i Art?. A hot?rît ca recrutarea s? se efectueze „pe baz? de elemente patriotice“ ?i a stabilit detaliile opera?iei (ini?ierea unor discu?ii privind situa?ia intern? ?i interna?ional?, pozi?ia fa?? de elementele sioniste), ca în final s? i se ia lui Zigu Orenstein angajamentul scris de colaborare.7
Lucrurile s-au derulat conform planului. Apare ?i angajamentul: „Subsemnatul… redactor la Editura de stat pentru literatur? ?i art? prin prezentul angajament socot s? sprijin organele de securitate pentru cunoa?terea activit??ii elementelor care au f?cut parte din unele org. sioniste. M? angajez totodat? s? p?strez secretul acestui sprijin.“8
Peste un an, Zigu Ornea va fi abandonat. Locotenent major Cali?a Ion scrie c? agentul „Hulea Nicolae“ „a dovedit c? este un element ce a c?utat încontinuu s? fug? de sarcinile ce i se d?deau s? le îndeplineasc? din partea noastr?. Cu toate c? pîn? a fi recrutat avea leg?turi cu o serie de elemente sioniste cu care ac?iona în org. sionist? «Ha?omer Ha?air», dup? recrutare a c?utat s? întrerup? leg?turile cu acestea cu scopul de a nu furniza material informativ despre activitatea ?i preocup?rile acestora. ?…? În ultima perioad? a colabor?rii a început s? vin? cu diferite pretexte nejustificate, respectiv s? spun? c? nu are timp s? se întîlneasc? cu elementele pe lîng? care a fost dirijat, ?i este ocupat ?…? Cu toate c? agentului i se atr?gea aten?ia în mod serios, la întîlnirile ce aveau loc, totu?i el s-a men?inut pe aceia?i pozi?ie ?…? Fa?? de cele ar?tate mai sus, agentul «Hulea» este un element na?ionalist, nu vrea s? lucreze cu organele noastre ?..? fapte pentru care va fi abandonat din re?eaua de agen?i întrucît este un balast.“9
Singura not? informativ? care apare în dosarul personal al lui Zigu Ornea se refer? la cî?iva fo?ti colegi ai lui din organiza?ia „Ha?omer Ha?air“. Con?ine date privind conferin?e, func?ii, contacte, pe care Securitatea le de?inea oricum. Zigu Ornea nu intr? în categoria colaboratorilor Securit??ii. Paradoxal, demonstra?ia se g?se?te tocmai în dosarul s?u personal.10
Gheorghe Ceau?escu:
metodele de protejare
a membrilor PCR
În Arhiva CNSAS exist? dou? volume ale dosarului de urm?rire informativ? pe numele lui Gheorghe Ceau?escu, cercet?tor ?tiin?ific la Institutul de Istorie ?i Teorie Literar?, specialist în germana clasic?. Ele acoper? perioada 1984-1989, dar informa?iile din dosar demonstreaz? supravegherea sa anterioar?. Descoperim, din documente, c? Gheorghe Ceau?escu avea contacte permanente, de-a dreptul frenetice, cu Ambasada german?, Casa de cultur? a RFG, cu universitari ?i cercet?tori din Germania.
Raportul din 18 mai 1984, care propune deschiderea dosarului de urm?rire informativ?, enumer? datele relevante pentru Securitate: so?ia era corespondent pe rela?ii externe la Asocia?ia Oamenilor de ?tiin??, fratele r?m?sese ilegal în RFG în 1978, fusese bursier al unor funda?ii ?i institute vest-germane ?i între?inea în continuare rela?ii cu func?ionari ai acestora, vizita frecvent Casa de cultur? a RFG din Bucure?ti, era invitat la toate ac?iunile culturale sau de alt? natur? organizate de Ambasada RFG, se întîlnea periodic cu directorul adjunct al Casei de Cultur? a RFG, Serwo Mathias, în cabinetul acestuia sau acas?. Gheorghe Ceau?escu, specialist în literatura clasic? german?, avea aprobare pentru contactele realizate în cadrul colabor?rii cu Casa de cultur? a RF Germania.11
C?l?torise în RFG în 1974, apoi în 1982. Raportul din 28 iulie 198512 descrie „contactarea numitului Ceau?escu Gheorghe Dan“ care-l face pe ofi?erul de securitate responsabil s? vad? în el o surs? de cert? valoare. Urmare a discu?iei, ofi?erul propune avizarea pozitiv? a plec?rii lui Gh. Ceau?escu în Germania ?i Fran?a. La pu?in timp, tot el decide închiderea dosarului de urm?rire întrucît … „s-au clarificat problemele“. Gheorghe Ceau?escu primise aprobarea sa aib? discu?ii cu oficiali germani.13
La 5 mai 1987, lui Ceau?escu Gheorghe i se deschide un alt dosar de urm?rire, pe numele de cod „Cornel“, c?ci unele întîlniri cu str?inii, aprobate, p?ruser? ofi?erilor de securitate „suspecte“. Un document se refer? la „atragerea treptat? la o colaborare secret? ?i organizat?“14, iar un altul sus?ine: „Ceau?escu Gheorghe ?i Opri?an Ionel sînt surse PCR, în leg?tur? proprie, furnizînd aspecte ce se confirm?...“15 În 1987, Gheorghe Ceau?escu a fost numit ?eful sec?iei rela?ii cu str?in?tatea (la Institutul s?u).
În sfîr?it, un formular tip RAPORT, apare completat în felul urm?tor: „Rog s? aproba?i suma de 500 (cinci sute lei) din fondul CIS pentru recompensarea sursei «Cornel Gh.» – ziua de na?tere.“ Apare ?i confirmarea primirii sumei.16
E clar, Gheorghe Ceau?escu a fost o surs? intens utilizat? de Securitate. Avea de redactat tone de informa?ii referitoare la persoanelor str?ine contactate. De ce nu exist? îns? dosarul de re?ea, în care s? fi fost strînse materialele transmise? În cazul lui exist? o explica?ie, aplicarea metodologiei de lucru introdus? la începutul anilor ’70, care prevedea ca aportul informativ al colaboratorilor (informatori membri ai PCR) s? fie distrus periodic.17
Dosarele existente nu sugereaz? c? Gheorghe Ceau?escu ar fi fost implicat în ac?iuni de poli?ie politic?. A jucat îns? rolul unui agent de influen??. În decembrie 1988 a fost trimis în Fran?a ?i RFG, s? participe la colocvii dedicate celor „70 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România“. Fusese singurul membru al delega?iei române care a participat la simpozionul sus?inut la Universitatea din Bochum. Aici, „al?turi de unii profesori de origine român? din RFG a comb?tut afirma?iile tenden?ioase f?cute de doi delega?i de na?ionalitate maghiar? din RFG ?i Israel.“18
Situa?ia lui Gheorghe Ceau?escu deschide ?i un alt subiect relevant pentru doctrina utiliz?rii arhivelor: importan?a leg?turilor stabilite cu Securitatea chiar atunci cînd colaboratorul nu a fost implicat în ac?iuni de poli?ie politic?. Rela?iile dintre ofi?eri ?i surse au creat raporturi de dependen?? ?i putere care au putut fi valorificate dup? 1990. Gheorghe Ceau?escu a intrat în via?a politic? prin intermediul Alian?ei Civice ?i a urmat apoi o carier? în cadrul PN?CD. În ciuda temperamentului s?u timid-re?inut, a absen?ei totale a darurilor de om politic, a ajuns deputat al acestui partid. Unele comportamente pe care i le-am putut observa la începutul anilor ’90 reflectau istoria de care vorbesc volumele de urm?rire informativ? aflate în Arhiva CNSAS.19
George Pruteanu:
precaritatea dosarelor
Cazul lui Gheorghe Ceau?escu este tipic pentru cariera postdecembrist? a unor intelectuali publici care necesit? explica?ii de subsol. Îns? o evolu?ie mult mai spectaculoas?, ?i mai surprinz?toare, a avut-o George Pruteanu.
Dup? ani de publicistic? finaliza?i cu celebra emisiune de televiziune „Doar o vorb? s?-?i spun“, Pruteanu a s?rit în barca politicii. În 1996, a ajuns senator PN?CD, apoi a demisionat din partidul care i-a oferit generos un loc pe lista parlamentar?, ca s? se înscrie în PSD. A devenit senator al acestui partid în 2000. Peste trei ani a intrat în forma?iunea lui Corneliu Vadim Tudor. Avea deja statutul de „antimaghiar de serviciu“, dup? discurs ?i dup? implicarea sa în cîteva scenarii urîte, precum „cazul Cerehát/ Odorheiu Secuiesc“.20 Nu doar c? saltul acesta, din partid în partid, era nea?teptat. Dar atitudinea sa politic? rudimentar? nu avea nimic comun cu tipul lui personalitate.21
Consiliul Na?ional pentru Studiul Arhivelor Securit??ii a primit de la SRI doar dou? volume pe numele s?u, cu documente de urm?rire informativ?, 188 de file în total. Afl?m din ele c? George Pruteanu fusese condamnat, în 1976, la 2 ani închisoare. Furase banii redactorilor revistei „Convorbiri literare“, sp?rsese ma?ini ?i case.22 Obiectele disp?rute, g?site în locuin?a sa, au constituit probe de necontestat.
George Pruteanu era un apropiat al Grupului de la Ia?i (Dan Petrescu, Liviu Antonesei, Luca Pi?u, Sorin Antohi, Alexandru C?linescu ?.a.) al c?rui comportament contestatar mobilizase Securitatea local?. Cele dou? dosare de urm?rire informativ? ce-l privesc (cu numele de cod Gheorghiu Narcis) înregistreaz? ?i aceste leg?turi-problem?. Nu o perioad? prea lung?, c?ci ele se opresc brusc în 1976. Totu?i, referiri la Pruteanu apar în documente datate ulterior, ce se g?sesc în dosarele celorlal?i ie?eni, ca ?i în dosarul de ac?iune „Cameleonii“. Era absolut logic ca George Pruteanu s? fi fost urm?rit de Securitate pîn? în 1989. De ce nu au ajuns dosarele din anii ’80 la CNSAS?
Din cauza antecedentelor penale, George Pruteanu se afla într-o postur? extrem de vulnerabil? în fa?a autorit??ilor, iar Securitatea, interesat? de leg?turile lui literare ?i în special de contactele cu „grupul de la Ia?i“, avea toate motivele s? încerce o recrutare.
Cînd punem împreun? motiva?iile Securit??ii, trecutul înc?rcat al lui George Pruteanu, datele din arhive, cîte exist?, ?i comportamentul s?u de dup? 1990, cu accente ultrana?ionaliste, ne a?tept?m ca în arhivele SRI ?i/ sau SIE s? existe dosare informative pentru perioada 1977-1989 ?i un dosar de re?ea pe numele lui. Faptul c? acestea nu au ajuns la CNSAS cade în responsabilitatea serviciilor de informa?ii. De vreme ce SRI ?i SIE s-au înfiin?at integrînd fo?tii ofi?eri ai Securit??ii, iar ei au l?sat în urm?, dup? retragere, cultura institu?ional? specific? ?i leg?turile lor cu lumea politic?, nu e surprinz?tor ca aceste institu?ii s? vegheze ?i ast?zi asupra unor colabor?ri sensibile. Doar c? dosarul de urm?rire informativ? a lui George Pruteanu, cît de firav, ?i tocmai pentru c? este atît de firav, ofer? proba a ceea ce se dore?te ascuns.


1 Un document referitor la Luca Pi?u, dup? ce se refer? la participarea acestuia, în 1970 ?i 1972, la cursuri de vara la Paris, se plînge: „Nu a informat ca a primit bani ?i car?i de la cuno?tin?e ?i ca l-a întîlnit pe fostul lector Michel Louyot. Între?ine rela?ii cu cet??eni straini ?…? refuz? s? intre în partid ?i, în urma contactelor, rezulta? c? refuz? categoric colaborarea“ (Nota din 16 mai 1977: Arhiva CNSAS, Dosar I nr. 146674, vol. 1, privind pe „Popa“ ?Luca Pi?u?, f. 2, 2v.)
2 Nota din 17.07.1981: Arhiva CNSAS, Dosar I nr. 146674, vol. 1, f. 56.
3 Raportul IMB Securitate din 29.06.1974: Arhiva CNSAS, Dosar I 260261/vol. 1, f. 27.
4 Nota din 23.07.1981: Arhiva CNSAS, Dosar I nr. 146674, vol. 1, f. 58.
5 Arhiva CNSAS, Dosar I nr. 146674, vol. 2, f. 4.
6 Dosarul de re?ea al lui Mario Sorin Vasilescu, mult mai important, mi-a fost înmînat dup? mult? vreme de la investiga?ia ini?ial?, ?i numai dup? ce am revenit la CNSAS pentru a cere verific?ri asupra materialelor olografe.
7 Arhiva CNSAS, Dosar personal nr. 50.382, ff. 3-4.
8 Semnat Zigu Orenstein, Bucure?ti, 18.02.58 (Ibidem, f. 9).
9 Document datat 25 iunie 1959 (Ibidem, ff. 16--17).
10 Colaborator apropiat a lui Mihai Ralea ?i Miron Constantinescu (sus?ine dosarul), Ornea nu a fost o victim? a stalinismului precum Constantin Noica (e drept, o victim? recuperat?), nici un proscris de tipologia lui Adrian Marino. A creat o oper? de rigoare intelectual?, iar odat? cu ascensiunea na?ional-comunismului ceau?ist a devenit un adversar al acestuia în logica acelei „rezisten?e prin cultur? atît cît permiteau autorit??ile“.
11 Arhiva CNSAS, Dosar I 260262/vol. 1, f. 34.
12 Ibidem, ff. 37-39.
13 Conform Raportului din 15 septembrie 1986.
14 Arhiva CNSAS, Dosar I 260262/vol. 2, f. 34.
15 Ibidem., f. 11.
16 Dosarul (fi?a) sursei nr. F.N. Data 01.12.1986: Serviciul 322/CP, Unitatea 0625 – Buc.: Arhiva CNSAS, Dosar I 260262/vol. 2, f. 8.
17 Cel pu?in odat? la ?ase luni, p?strîndu-se sinteze sau plasînd materialele în cadrul altor dosare operative precum cele de problem?, de ac?iune, de supraveghere sau urm?rire informativ? individual? (Liviu Turcu, „Colabora?ionismul la români“, Revista Român? de Drepturile Omului nr. 29, 2004). În Arhiva CNSAS se g?sesc totu?i dosare personale ale unor membri PCR, ceea ce demonstreaz? c? metodologia nu s-a aplicat integral.
18 Ibidem., f.94, 94v.
19 Ceea ce m-a frapat în perioada cînd lucram împreun? în cadrul Alian?ei Civice, era insisten?a lui (de?i om mai curînd modest, decent) de a fi prezent la reuniuni unde nu avea ce c?uta ?i unde nu avea nimic de f?cut; în special, refuzul s?u de a p?r?si ?edin?ele Consiliului Na?ional al Conven?iei Democrate, la momentul cînd nu avea dreptul s? participe.
20 Pentru detalii, vezi Gabriel Andreescu, Ruleta. Români ?i maghiari, 1990-2000, Polirom, Ia?i, 2001, pp. 244-266.
21 Un coleg al s?u în anii ceau?ismului, bun portrerist, îl caracteriza pe George Pruteanu în ace?ti termeni: un om cu bune cuno?tin?e, talentat, cu spirit critic, (auto)ironie, umor, neastîmpar ludic, erotic ?i histrionic, curiozitate intelectual? ?i estetic?, în definitiv, un om liber.
22 Arhiva CNSAS, Dosar I 5674/vol. 1, f. 2.