Timpul
Adauga site-ul TIMPUL la favorite! Literatura | Arte vizuale | Arta spectacolului | Utilizator nou
   
Calendar
Calendar
Enciclopedia
Enciclopedia
Festival
Festival
Club
Club
Tineret
Tineret
Revista
Revista
Editura
Editura

Noua adresa de corespondenta a revistei TIMPUL
CP 1677, OP7 - IASI
Introduceti in casuta de mai sus cuvinte cheie sau un nume de artist pe care dorit sa il cautati (ex: interbelic )

Scrisoare cu noutati
Introduceti in casuta de mai jos adresa de e-mail la care vreti sa primiti ultimle noutati
Vreau sa primesc noutatile



Proiecte sustinute
Servicii Web Profesionale

Statistici site
Literatura: 2.871
Arta vizuala: 1.181
Arta spectacolului: 30
Comentarii: 1.522
Membri inregistrati: 1.664
ON: 0 membri / 3 musafiri
Total hituri: 476.762
Total vizitatori unici: 184.161

Link-uri recomandate
@ntonesei's BLOG
A.F.C.N.
Bogdan Ulmu
Casa de cultura "Mihai Ursachi"
Clubul Cinefililor
Dan Lungu
Dorin Tudoran
Editura UAIC
FESTIVALUL EuroART Iasi
Filosofi@lasi
Flacara Iasului
Fotografa
Hobbitul - Emil Brumaru
Hobbitul - Emil Brumaru
Iasi-City
Iasi-City
IASINET
ICR - Romania Culturala
IMPACT FM
IMPACT FM
Ioan T. Morar
Lucian Dan TEODOROVICI
Lumea cartii
Mihai MALAIMARE
NewsIasi
Paul Gorban
Polirom
Primaria Municipiului IASI
Radio Guerrilla
Radio Ia?i
Radio Ia?i
Serban Axinte
Stefan Abageru
StiLL ONline
Suplimentul de cultura
Universitatea "Al.I.Cuza"
Interviu

„Cred c? biografia lui Eliade trebuie s? se confrunte cu o perspectiv? în primul rînd istoriografic?”

 

Interviu cu prof. Natale Spineto, Universitatea din Padova

 

Doctor în Istoria Religiilor la Universitatea din Roma – La Sapienza ?i în Istoria Religiilor ?i Antropologiei religioase la Universitatea din Paris IV –Sorbona, Natale Spineto a predat la Universitatea din Geneva ?i la cea din Milano; a fost director de studii la „Ecole Pratique des Hautes Etudes” din Paris, sec?ia de ?tiin?e religioase, ?i acum e profesor de istoria religiilor la Universitatea din Torino. E autorul a circa ?aizeci de articole ?tiin?ifice ?i volume, între care Simbolurile în istoria omenirii, Jaca Book, 2002 (tradus ?i în francez?, greac?, spaniol?, german?, maghiar?), Dionysos la teatru. Contextul s?rb?torii dramei grece?ti, Roma, 2005, Mircea Eliade istoricul religiilor, Brescia, 2006 (tradus? în român? ?i francez?). Printre c?r?ile pe care le-a îngrijit, se pot men?iona Mircea Eliade – R. Petazzoni, Istoria religiilor are un sens?, Paris,1994, Exploratori ai gîndului omenesc. Georges Dumèzil ?i Mircea Eliade (îngrijit? cu J. Reis), Milano 2000 (edi?ie francez?, 2003), Istoria comparat? a religiilor (îngrijit? cu G.Filoramo), Pisa – Roma 2002, Întreruperea cotidianului. Construc?ia timpului în experien?a religioas? Milano 2005, Timpul ?i destinul umanit??ii în lumina religiilor ?i culturilor (îngrijit? cu J.Reis), Turnhout, 2007. Cu ocazia Congresului Interna?ional al Societ??ii Europene de Istorie a Religiilor din Bucure?ti, a fost decorat cu medalia „Centenar Mircea Eliade” de pre?edintele Traian B?sescu „pentru meritele ?i contribu?ia în cîmpul istoriei religiilor”.

 

– A?i îngrijit ?i publicat în 1995 la Editura Cerf din Paris un volum de coresponden?? Mircea Eliade-Raffaele Pettazzoni sub titlul "Istoria religiilor are vreun sens?" De ce v-a preocupat în mod deosebit coresponden?a celor doi istorici ai religiilor ?i cum anume crede?i c? a?i r?spuns la întrebarea con?inut? în titlul volumului?

 

– Raffaele Pettazzoni, primul titular al unei catedre de Istoria Religiilor din Italia, a l?sat mo?tenire toate documentele sale personale (scrisori, manuscrise , noti?e) ?i o parte din c?r?ile ?i arhiva sa, bibliotecii din localitatea sa natal?, San Giovanni în Persicelo. La San Giovani în Persicelo am g?sit scrisorile pe care Eliade le-a trimis „maestrului” s?u italian. Directorul fondului Pettazzoni de la bibliotec?, Mario Gandini, mi le-a pus la dispozi?ie. A?a mi-am îmbog??it dosarul cu alte cîteva scrisori trimise de Pettazzoni lui Eliade care se g?sesc la Biblioteca Regenstein din Chicago, ?i cu altele pe care mi le-a procurat Mircea Handoca. Proiectul de publicare a fost prezentat la Editions du Cerf din Paris de c?tre Michel Meslin, pe atunci pre?edinte la Sorbona, care a scris prefa?a volumului, sprijinit de Cristinel Eliade. În 1994, în sfîr?it, volumul a ie?it. Pîn? în anii 90, numai cîteva scrisori eliadiene au fost publicate; cu un an înainte, în 1993, ie?ise primul volum din edi?ia scrisorilor primite de Eliade, îngrijit? de Handoca. Cu L’Histoire des religions at-t-elle un sens? se tip?rea pentru prima oar?, o coresponden?? integral? ?i bilateral? a lui Eliade, care cuprindea o perioad? foarte lung? – treizeci ?i trei de ani – ?i num?ra 133 de scrisori. Cred c? interesul pentru coresponden?? st?, dincolo de cantitatea ?i calitatea documentelor pe care le prezint? (num?rul lor, arcul cronologic în care sînt dispuse, faptul de a fi aproape toate inedite), în faptul c?, cu Pettazzoni ?i Eliade, se înfrunt? – ?i dialogheaz? – dou? concep?ii total diferite asupra istoriei religiilor: o concep?ie istoricist? ?i o concep?ie anistoricist?. Titlul c?r?ii mele, cum se întîmpl? des , a fost ales de editor la sugestia lui Michel Meslin, dar, dup? cum a notat unul din recenzorii volumului, nici unul din cei doi cercet?tori nu s-a îndoit c? istoria religiilor n-ar avea sens. Din contr?, elementul comun lui Pettazzoni ?i Eliade, dincolo de divergen?ele lor metodice, este convingerea ferm? a autonomiei istoriei religiilor ca disciplin? ?tiin?ific? ?i academic?.

 

– Cînd a?i luat contact cu opera lui Eliade?

 

– Cred c? am auzit pentru prima dat? de Eliade în timpul liceului, cînd am primit cadou volumul colectiv Myths, tradus în italian? cu titlul l’Universo fantastico dei miti , de editura Mondadori din Milano în 1977. Cartea avea o introducere asupra concep?iei despre mit semnat? de Eliade. Am avut dintotdeauna o mare curiozitate pentru lumea religiilor ?i cartea, o mîn? de povestiri ?i imagini sugestive, m-a cucerit.

 

– ?tiu c? a?i studiat la Univeritatea din Milano, iar licen?a a?i dedicat-o lui Eliade. Ce v-a atras în scrierile lui Eliade?

 

– Studiam filozofia ?i m-am hot?rît s? dedic lucrarea mea de diplom? temei „illud tempus”. Cum atunci eram interesat îndeosebi de psihologie, am lucrat asupra raportului dintre Eliade ?i Jung. Din lucrarea mea de diplom? s-au n?scut primele dou? studii despre Eliade: mica monografie Psicologia e storia delle religgioni nel pensiero di Mircea Eliade, ie?it? la Ferara în 1992, ?i un articol cu titlul La nostalgia del paradiso. Religione e simbolo in Mircea Eliade, publicat în Filosofia e teologia în acela?i an.

 

– Este ?tiut c? între Pettazzoni ?i Eliade s-a stabilit începînd din 1926 ?i pîn? în 1959 o ampl? coresponden?? ?i o trainic? prietenie. Cît de benefic? în planul crea?iei ?tiin?ifice devine aceast? rela?ie în raport cu întreaga oper? a lui Eliade?

 

– Eliade îl cite?te pentru prima oar? pe Pettazzoni în timpul ultimului an de liceu, în perioada în care interesele sale se orientau tot mai clar spre materiile umaniste ?i, în special, spre orientalistic? ?i istoria religiilor. Pettazzoni exercita asupra lui o influen?? determinant?, dac? Eliade ajunge s?-l numeasc? „primul ?i singurul s?u maestru”. Cînd îi scrie prima dat?, doi ani mai tîrziu, Eliade e un tîn?r student în anul întîi la Universitate, în timp ce Pettazzoni e un profesor universitar deja afirmat. Se na?te imediat un raport de schimb epistolar între cei doi din care Eliade extrage o încurajare pentru studiile lui istorico-religioase. Se poate spune c? g?sise în scrierile lui Pettazzoni un model de istorie a religiilor în?eles ca disciplin? general?, care nu se limita la studierea unei arii culturale, ci avea o natur? comparativ? – ea nu se poate reduce la alte ?tiin?e din moment ce se fondeaz? pe recunoa?terea unei valori peculiare religiei, ?i nu poate fi decît o critic? a obiectelor sale.

 

– Eliade îi scrie ilustrului profesor prima scrisoare la 19 ani, considerîndu-l pe Pettazzoni ca unicul s?u maestru. Între timp Eliade devine un gînditor de talie european?, public? în cele mai importante edituri franceze c?r?i esen?