Cornel Ungureanu

 Voi rm`ne la DOKTOR FAUSTUS

  1. Stimate domnule Cornel Ungureanu,s`nteti autorul unei carti polemice:"Micea Eliade si literatura exilului", publicata in 1995. Este de fapt o culegere de eseuri privind conditia intelectualului in exil, cu afirmatii curajoase dar indreptatite,privind soarta culturii romanesti. ..O carte care provoaca, incita la dialog prin critica nihilismului care a devenit la moda dupa 1990.Cum s-a nascut ideea scrierii acestei carti?

1. Fiindc aveam un unchi extraordinar `n Bucure[ti, `mi puteam petrece vacan]ele de student la Bucure[ti [i, uneori, puteam `nt`lni personaje care aveau ce povesti despre lumea care a fost. Pe urm, dup o perioad de profesor de ]ar am devenit, `n 1969 referent literar la Teatrul Na]ional (Na]ional, azi) din Timi[oara. Aureliu Manea, minunea regizoral a momentului, ratase una dintre marile inscenri posibile, Sakuntala. Dac nu era Sakuntala, de ce n-ar face Maitreyi? Se purta teatrul indian , balinez, Mahabharata, Aurel venise cu idei din Polonia lui Grotovski, de ce nu i-a[ fi scris eu un scenariu dup Mircea Eliade? Teatrul srac, teatrul ritual puteau tri frumos prin personajele lui Eliade. Aurel [i-a gsit `ns repede altceva de fcut (`nt`i Wesker, pe urm D.R.Popescu), eu am descoperit `n jurul meu alte personaje fabuloase care puteau povesti, pe larg, despre Mircea Eliade. ~nt`i preotul Mihail Avramescu din Jimbolia, odinioar autor al revistei MEMRA, apropiat al lui Guenon [i Eliade, pe urm Sorana }opa, Axente Sever Popovici. O lume disprut. {i care nu mai voia, dar nu mai voia chiar deloc, s vorbeasc. S scrie. Dac nu scriu ei, de ce s nu le `nregistrez eu mrturiile? Eram asculttorul lor fericit. La Sala 3 a Biblioteci Academiei puteam sta de vorb cu Z. Ornea [i Ioan Massoff - [i ei cititori de diminea]a p`n seara `n acel spa]iu miraculos, vecin cu sala manuscriselor unde descopereai alte personaje mirabile. {i unde l-am cunoscut prin 1980 pe Petru Cre]ia, prieten al lui Culianu. A[a c `n 1984 aveam gata un volum masiv de mrturii, analize, contextualizri [.a.m.d. numit {antier 2, un itinerar `n cutarea lui Mircea Eliade. Care ar fi trebuit s apar `n 1985, era `n planul editurii Cartea Romneasc. Dar volumul a disprut, nu [tiu de ce, din plan (a fost scos de ni[te tovar[i mai vigilen]i). Am scris `n continuare multe pagini ironice (cum `l descoper un scriitor din ani 60, 70,8o pe Mircea Eliade) a[a c prin 1989 aveam o mie de pagini de „transcrieri”, de interviuri, unele consecin]a discu]iilor cu Mircea Handoca. Handoca le avea pe toate [i era gata s ofere orice. ~n 1990 cartea devenea, cel pu]in `n parte, inutil. {op`rlele nu-[i mai aveau rostul, paginile „pentru cunosctori” deveneau redundante. Lauren]iu Ulici, care [tia istoria cr]ii, mi-a propus un serial despre „detractorii lui Mircea Eliade”. Cum mi-am suprat un [ir de prieteni, dar [i mul]i prieteni de-ai lui, mi-am spus c trebuie s-l `ntrerup [i s-mi vd de cursul pe care-l ]ineam la Universitatea din Timi[oara, consacrat literaturii exilului. Din acesta au aprut `n 1995 Mircea Eliade [i literatura exilului [i La Est de Eden. O introducere `n litreratura exilului.

2.Nu credeti ca , in pofida tendintei spre europenizare intelectualul roman prelungeste in aceasta asa-zisa "epoca de tranzitie "o serie de mentalitati de tip comunist, sau chiar extrase din panoplia " politicii corecte" care eticheteaza, fixeaza situatii si personaje prin anumite clisee de gandire daunatoare unei intelegeri exacte a contextului socio-istoric si politic in care judecam o personalutate precum Mircea Eliade ?

2. Nu-i vorba de „mentalit]ile de tip comunist” [i nici de cele extrase din panoplia „politicii corecte”. Sau nu-i vorba doar de ele. E vorba de o voca]ie special a rom=nilor pentru autodistrugere. In 1920 nu ne trecea prin cap s ne definim corect `n Rom=nia Mare. Bucure[tii nu priveau ctre Ardeal, Banat, Bucovina, Basarabia, ci spre Paris, un pic mai t`rziu spre Roma, Berlin, unii ctre Londra. Dispre]ul pentru Basarabia era nimicitor, indiferen]a pentru Bucovina sau Banat, uimitoare. Nu erau pr]i ale Rom=niei , erau ]inuturi cucerite, cu b[tina[i care trebuiau supu[i. ~ngrijorarea cu care Mircea Vulcnescu vorbea despre „omul rom=nesc” prin anii treizeci avea argumente solide. A[a c de ce s-l judecm cu iubire pe Mircea Eliade?

3. Cum poate fi inteleasa azi opera de istoric al religiilor a lui Mircea Eliade?

3. Homo religiosus este unul dintre combatan]ii de seam cu care Occidentul declan[eaz foarte importante btlii anticomuniste la sf`r[itul deceniului al cincilea al secolului trecut. Sau btlii de aprare ale unui ~ntreg amenin]at de explozie. Dac intrm dintr-o lume a datoriei `ntr-o lume a loazirului, homo religiosus ar putea pstra echilibrul devenirii. Lumea care a fost, universul tradi]ional al acestei lumi trebuiau aprate, iar homo religiosus ne putea proteja de (auto)distrugere. Lumea, a[a cum arta ea p`n la 1914, pulseaz `ntreag `n opera de istoric a religiilor a lui Mircea Eliade.

4. A ramas el, in ciuda caracterului enciclopedic al disciplinei , un protocronist, in acceptiunea pe care o da termenului Edgar Papu?

4. A rmas un om care visa rom=ne[te.

5 Credeti ca exilul , cu toate greutatile inerente ale inceputului, a fost pentru Eliade sansa iesirii sale in lume, sansa recunoasterii sale ?

5. Da, desigur. Spre deosebire de Noica, Mircea Eliade ar fi avut parte, `nc din anii patruzeci, de o pu[crie deosebit de dur. {i orice `nt`mplri fericite ar fi urmat pentru el dup 1964, nu ar fi avut [ansa unei notoriet]i reale. Pe care [i-o c`[tig, la sf`r[itul anilor patruzeci, ca – zicem noi – extraordinar combatant anticomunist. Eliade `[i c`[tig notorietatea, succesul mondial [i prin colaborri la reviste, congrese sus]inute de o propagand bine articulat, vezi Frances Stonor Saunders, Qui mene la danse? CIA et la guerre froide culturelle, DENOEL, 2003, p.222. Deci exilul [i felul `n care, `n acest exil, Mircea Eliade n-a fost „prizonierul timpului”, ci soldatul sau ...strategul lui, trebuie s ne dea de g`ndit. Exilul a fost, pentru Mircea Eliade, [ansa recunoa[terii sale. Dar a fost [i [ansa Occidentului de a avea un soldat sau un strateg de elit. Dup ce rzboiul a fost c`[tigat, puteau `ncepe alte discu]ii. {i unii se puteau `ntreba dac solda]ii care au c`[tigat rzboiul nu au fost criminali de rzboi. Poate chiar unii dintre generalii care i-au trimis `n linia `nt`i [i au c`[tigat rzboiul [i datorit lui Mircea Eliade.....

6. Cat din opera sa o reprezinta sub aspectul creatiei " perioada romaneasca," cea de pana in 1940?

6. Perioada rom=neasc, perioada italian, perioada indian, iar perioada rom=neasc de p`n la 1940 s`nt definitorii, dup cum s`nt definitorii [i perioada englez, portughez, francez, american. Dar face parte dintre g`nditori care au [tiut s nu-[i altereze anii de formare, chiar dac [i i-a interpretat [i reinterpretat, ca un hermeneut de performan].

7 Care din scrierile sale literare vadesc o evidenta incarcatura autobiografica?

7. Greu de spus. Evident, cele literare, dar Nostalgia paradisului? Dar Mitul reintegrrii? Dar Sacru [i profan? Autobiografia capt aripi `n toate prozele sale [i literatul devine, de foarte multe ori, cobaiul omului de stiinta . Ceea ce omul de [tiin] nu poate experimenta, poate literatul. Imaginarul eliadesc `ncearc a creea pun]i pentru omul de [tiin].

8.Care credeti ca a fost cea mai puternica , mai elocventa dintre tentatiile cu care s-a confruntat istoricul religiilor si care a presupus un risc existential?

8.Bun `ntrebare. C`teva sute de pagini din acel {antier 2 se desf[urau 1) pe tentativa t`nrului inginer din Maitreyi, desigur Mircea Eliade, de a se converti 2) pe acest citat din Jurnal ( 10 noiembrie 1959):”Ace[ti treizeci [i mai bine de ani, pe care i-am petrecut `ntre zei [i zei]e exotice, barbare, ireductibile hrnit de mituri, obsedat de simboluri, legat [i vrjit de at`tea imagini ajunse p`n la mine din aceste lumi disprute, `mi apar azi ca etapele unei lungi ini]ieri. Fiecare dintre aceste figuri divine, dintre aceste mituri [i simboluri, se leag de un pericol `nfruntat [i dep[it...(....) O serie infinit de aventuri intelectuale – `n]eleg aventur `n sensul su primar de risc existen]ial. N-au fost numai cuno[tin]e c`[tigate lent [i plcerea cr]ilor, dar [i `nt`lniri, `nfruntri [i tenta]ii” 3) pe `ncercarea de a descoperi pseudonimele cu care colabora, totu[i, la publica]ii pe care le considera indezirabile...Cea mai puternic dintre tenta]ii a fost de a arta cum Sacrul se camufleaz `n profan. De a deveni indian – de a se pierde `n „masa”indian. De a nu fi. Dar asta se `nt`mpla la `nceputul anilor treizeci, nu-i a[a?

9.Cum explicati culpabilizarea lui Mircea Eliade, fenomen care continua si azi, dupa mai bine de 30 de ani de la moartea sa?

9. Nu `n]eleg ce numi]i „culpabilizare”. Sau `n]eleg, la fel cum `n]eleg c trind `ntr-o lume a fragmentelor agresive, nu putem face educa]ia publicului dec`t cu fragmen]ele de adevr. Dac `i oferim cet]eanului turmentat cele o mie de pagini ale Tratatului de istorie a religiilor, va privi spre noi cu spaim. Dac `i vom oferi doar un titlu, Cred `n biruin]a mi[crii legionare, care va exclude dintre posibilele sale obliga]ii de lectur c`teva mii de pagini, `l facem fericit. A scpat de o corvoad inutil. Dincolo de relele care se pot desprinde dintr-o via] omeneasc, dincolo de rul unui moment sau altul dintr-o existen], trebuie s vedem de ce lume avem, m`ine, nevoie.

10. Ce proiecte aveti. Veti scrie o noua carte despre Eliade?

10. Ar fi trebuit s-mi apar, `n 2007, {antier 2. Era un volum care a[tepta de aproape zece ani, nu mi-au mai plcut dec`t dialogurile. Am rescris-o cu energie, m bucuram c `mi va apare, totu[i, `n 2008. Pe 31 decembrie 2007  am `ncheiat, dar m-am apucat s regrupez ni[te pagini [i fi[ierul, pe care adunasem totul, s-a [ters. Prieteni mei m-au consolat – li se `nt`mplase [i lor. C`teva capitole mari au disprut pentru totdeuna, c`teva le voi recupera. Dac e s regret ceva, regret capitolele – mari – despre rela]ia dintre Eliade [i Bogza, dintre Eliade [i Ani[oara Odeanu.Lmureau multe. Voi relua Santier 2 `n primvar, probabil. Dac e `n aceast pierdere ceva demn de satisfac]ie, e c voi rescrie totul, pornind de la o fraz a lui Eliade dintr-o scrisoare ctre Ovidiu Cotru[. „Voi scrie un Doktor Faustus”, promite Eliade. Toat via]a a vrut asta, voi arta eu `n versiunea din 2008 a {antierului...