Timpul
Adauga site-ul TIMPUL la favorite! Literatura | Arte vizuale | Arta spectacolului | Utilizator nou
   
Calendar
Calendar
Enciclopedia
Enciclopedia
Festival
Festival
Club
Club
Tineret
Tineret
Revista
Revista
Editura
Editura

Noua adresa de corespondenta a revistei TIMPUL
CP 1677, OP7 - IASI
Introduceti in casuta de mai sus cuvinte cheie sau un nume de artist pe care dorit sa il cautati (ex: interbelic )

Scrisoare cu noutati
Introduceti in casuta de mai jos adresa de e-mail la care vreti sa primiti ultimle noutati
Vreau sa primesc noutatile



Proiecte sustinute
Servicii Web Profesionale

Statistici site
Literatura: 2.873
Arta vizuala: 1.181
Arta spectacolului: 30
Comentarii: 1.522
Membri inregistrati: 1.668
ON: 0 membri / 1 musafiri
Total hituri: 514.514
Total vizitatori unici: 200.651

Link-uri recomandate
@ntonesei's BLOG
A.F.C.N.
Bogdan Ulmu
Casa de cultura "Mihai Ursachi"
Clubul Cinefililor
Dan Lungu
Dorin Tudoran
Editura UAIC
FESTIVALUL EuroART Iasi
Filosofi@lasi
Flacara Iasului
Fotografa
Hobbitul - Emil Brumaru
Hobbitul - Emil Brumaru
Iasi-City
Iasi-City
IASINET
ICR - Romania Culturala
IMPACT FM
IMPACT FM
Ioan T. Morar
Lucian Dan TEODOROVICI
Lumea cartii
Mihai MALAIMARE
NewsIasi
Paul Gorban
Polirom
Primaria Municipiului IASI
Radio Guerrilla
Radio Ia?i
Radio Ia?i
Serban Axinte
Stefan Abageru
StiLL ONline
Suplimentul de cultura
Universitatea "Al.I.Cuza"
╬ntţlniri ?i desp?r?iri

Întîlniri ?i desp?r?iri

 

Remus Z?stroiu

 

Leon Volovici aflase secretul prieteniei. ?i îl ascundea sub un surîs, cît în?eleg?tor, cît ironic. De la mama lui, a c?rei blînde?e m? uimea mereu, mo?tenise nuan?a de un albastru pal a ochilor. Privirea lui iriza astfel o lumin? particular?. Peste ea, cînd ?i cînd, trecea umbra unei întreb?ri la care nu ?tiu s? fi aflat vreodat? vreun r?spuns. Poate doar acum.
Ne-am întîlnit mai întîi dup? ce î?i încheiase scurta experien?? de profesor la o ?coal? de ?ar?. Dar adusese de acolo atît de multe amintiri, atît de multe fapte de via??, de parc? l?sase în urm? o îndelungat? carier? didactic?. Le evoca uneori cu o u?oar? nostalgie, înv?luindu-le într-un halou de discre?ie ce era, mi-am dat seama cu timpul, o marc? dominant? a personalit??ii lui.
Î?i înso?ea spusele cu gesturile calme, aduc?toare de lini?te, ale mîinilor. ?i reu?ea s? fie, de cele mai multe ori, conving?tor. F?r? s? insiste sau s? indispun?. ?tia, înainte de toate, s? asculte. ?i s? construiasc? între el ?i interlocutor, cum se spune ast?zi, o punte de comunicare. Într-un asemenea mod, încît eventualele dezacorduri se estompau, iar orice tensiune devenea un îndemn la limpezire ?i, mai de fiecare dat?, la în?elegere. De?i nu îmi amintesc s?-l fi v?zut cîndva renun?înd la ceea ce credea c? merit? s? fie sus?inut.
Am fost astfel colegi ?i, mai mult ├«nc?, prieteni dou? decenii, ├«n condi?iile din anii ┬ĺ70 ?i ┬ĺ80, asupra c?rora nu merit? sa insist. La sf├«r?itul acelor ani a venit timpul primei noastre desp?r?iri. Una ce p?rea definitiv?. Din fericire, temerile noastre nu s-au adeverit. Dar ├«n scurtele ├«nt├«lniri prilejuite de vizitele pe care, dup? 1989, cu diferite ocazii, le f?cea la Ia?i sau la Bucure?ti, totul se petrecea at├«t de repede ?i ├«ntr-o at├«t de mare aglomera?ie de evenimente, de la care nu se putea deroba, ├«nc├«t de abia aflam r?gazul de a schimba c├«teva cuvinte. Era totu?i suficient ca s? ne d?m seama c? ├«ntre noi nu se schimbase nimic.
S-a ivit îns? posibilitatea, oferit? de un simpozion B. Fundoianu, s? ne întîlnim la Paris. Am locuit astfel împreun?, ca pe vremea cînd mergeam amîndoi la Bucure?ti, pentru a lucra la Biblioteca Academiei, în aceea?i camer? a unui mic hotel, desprins parc? dintr-un roman de Simenon. Acum se schimbaser? rolurile. La Bucure?ti, eu eram cel care propunea programul ?i itinerariul evad?rilor noastre din programul de bibliotec?. De data asta, rolul c?l?uzei ?i l-a asumat Leon, ?i glumind în maniera lui, cu care m? reacomodam, spunea c? se simte aproape parizian, ceea ce, din p?cate, nu puteam s? afirm ?i eu. Avea locurile lui predilecte, ?i mi le-a ar?tat emo?ionat, retr?ind împreun? cu mine bucuria revederii cu ele. Am str?b?tut astfel aglomerata ?i pitoreasca rue Mouffetard, z?bovind în fa?a casei locuite cîndva de Verlaine. Am c?utat apoi str?du?a unde se afla casa din care plecase spre Drancy ?i spre ultima lui c?l?torie B. Fundoianu. Un alt popas l-am f?cut pe rue de la Huchette ?i am ad?stat un timp în Marais sau în Place des Vosges, unde, spre mîhnirea noastr?, muzeul memorial Victor Hugo era în refacere. I-am impus totu?i o schimbare de program. L-am convins, nici nu a fost greu, s? vizit?m cimitirul Montparnasse. S-a dovedit, cum spunea adeseori regretatul nostru profesor N. I. Popa, spre amuzamentul lui Leon, al lui Dan M?nuc? ?i Florin Faifer sau al meu, „o experien?? interesant?“. La mormintele Simonei de Beauvoir ?i al lui Jean-Paul Sartre, Leon a pus o pietricic?, iar eu o floare. L-am comp?timit apoi pe Baudelaire, obligat s? suporte în posteritate tov?r??ia tat?lui s?u vitreg, generalul Aupick. Ca s? g?sim modestul l?ca? de veci al lui Emil Cioran am recurs la ajutorul unui grup de croque-morts. ?i cu oarecare dificultate am aflat într-o margine a cimitirului, deja neîngrijit ?i invadat de vegeta?ie, locul unde se odihnea Raymond Aron, fostul prieten ?i adversar de idei al lui Sartre. Prilej s? glos?m, mai în glum?, mai în serios, pe tema ingratitudinii vremurilor de azi ?i de totdeauna.
Zilele pariziene au trecut îns? repede ?i a venit momentul unei noi desp?r?iri. De data asta, eram totu?i siguri c? ne vom revedea. ?i a?a s-a ?i întîmplat. Într-o var? ne-am reg?sit, dup? mul?i ani de la primele noastre excursii, ambele familii, în ?inutul Neam?ului, la Filioara. Au urmat alte întîlniri, parc? tot mai scurte, la Ia?i sau la Bucure?ti. Pîn? cînd, cu doi sau trei ani în urm?, mi-a telefonat ?i mi-a spus c? sosirea lui la Ia?i, pe care o a?teptam cu ner?bdare, este amînat? sine die. La insisten?ele mele m-a l?sat s? în?eleg c? are probleme de s?n?tate. Dar cu discre?ia lui dintotdeauna a trecut u?or peste acest subiect. Care, din nefericire, s-a dovedit de netrecut. ?i a provocat astfel înc? o desp?r?ire. De data asta, cu adev?rat definitiv?.