Timpul
Adauga site-ul TIMPUL la favorite! Literatura | Arte vizuale | Arta spectacolului | Utilizator nou
   
Calendar
Calendar
Enciclopedia
Enciclopedia
Festival
Festival
Club
Club
Tineret
Tineret
Revista
Revista
Editura
Editura

Noua adresa de corespondenta a revistei TIMPUL
CP 1677, OP7 - IASI
Introduceti in casuta de mai sus cuvinte cheie sau un nume de artist pe care dorit sa il cautati (ex: interbelic )

Scrisoare cu noutati
Introduceti in casuta de mai jos adresa de e-mail la care vreti sa primiti ultimle noutati
Vreau sa primesc noutatile



Proiecte sustinute
Servicii Web Profesionale

Statistici site
Literatura: 2.871
Arta vizuala: 1.181
Arta spectacolului: 30
Comentarii: 1.522
Membri inregistrati: 1.664
ON: 0 membri / 1 musafiri
Total hituri: 477.848
Total vizitatori unici: 184.579

Link-uri recomandate
@ntonesei's BLOG
A.F.C.N.
Bogdan Ulmu
Casa de cultura "Mihai Ursachi"
Clubul Cinefililor
Dan Lungu
Dorin Tudoran
Editura UAIC
FESTIVALUL EuroART Iasi
Filosofi@lasi
Flacara Iasului
Fotografa
Hobbitul - Emil Brumaru
Hobbitul - Emil Brumaru
Iasi-City
Iasi-City
IASINET
ICR - Romania Culturala
IMPACT FM
IMPACT FM
Ioan T. Morar
Lucian Dan TEODOROVICI
Lumea cartii
Mihai MALAIMARE
NewsIasi
Paul Gorban
Polirom
Primaria Municipiului IASI
Radio Guerrilla
Radio Ia?i
Radio Ia?i
Serban Axinte
Stefan Abageru
StiLL ONline
Suplimentul de cultura
Universitatea "Al.I.Cuza"
Istorii uitate

Istorii uitate

 

Adrian Neculau

 

Unele ?tiin?e, împreun? cu grup?rile de profesioni?ti, se trezesc adesea, în sistemele închise (totalitare), neagreate. A?a s-a întîmplat în URSS, cu pedologia sau genetica, între cele dou? r?zboaie, a?a s-a întîmplat cu psihologia în România, dup? instaurarea regimului stalinist, în anii de dup? r?zboi ?i în ultimul deceniu al regimului Ceau?escu. De un tratament represiv s-au „bucurat“ atunci ?i alte domenii (dreptul, literele, istoria, filosofia, sociologia, pedagogia). Exist? deja cercet?ri aplicate, studii competente care dovedesc ingerin?ele agresive ale politicului în ?tiin??.
Domeniu în plin? afirmare, în ansamblul ?tiin?elor socio-umane din perioada interbelic?, îndeosebi prin dezvoltarea ramurilor aplicative ?i a orient?rii spre experiment, psihologia a devenit deodat?, dup? r?zboi, izolat?, pus? între paranteze sau m?car în surdin?. Mul?i dintre slujitorii ei au devenit persoane indezirabile, fiind reduse la t?cere prin metode administrative: da?i afar? din posturi, ancheta?i cu duritate, izola?i în închisori, supraveghea?i de poli?ia politic?, arunca?i la periferia familiei ?tiin?elor ?i a societ??ii. Nu unul sau doi, ci mai mult de zece dintr-o comunitate relativ redus? numeric (de cel mult 25-30) de psihologi vizibili, care f?ceau cercet?ri ?i publicau, au fost întemni?a?i. Ceilal?i, nume importante, de?i nu s-au „bucurat“ de acest tratament special, au fost ancheta?i, intimida?i, urm?ri?i informativ, îngr?di?i în activitatea lor. To?i cei proeminen?i, ast?zi nume reprezentative, recunoscute. Am g?sit dosarele lor de anchet? ?i urm?rire la CNSAS, institu?ia atît de urît? de unii „democra?i“ de azi, care ar vrea s? o desfiin?eze cît mai repede. Probabil c? la fel s-au întîmplat lucrurile ?i în alte domenii umaniste, exist? sau vor exista, sper, cercet?ri de istoria ?tiin?ei care s? dezv?luie modul în care tematica cercet?rii a fost deturnat? ?i controlat?, iar unii speciali?ti aservi?i.
Am prezentat recent, la un congres de psihologie social?, la Porto, la sec?ia de istoria ?tiin?ei, dramele psihologilor români, modul în care comunitatea psihologilor a fost redus? la t?cere, prin mijloace coercitive, dup? ce s-a instaurat în for?? regimul care a fraudat alegerile din 1948. Mi s-au pus întreb?ri, au ar?tat interes îndeosebi colegi cunoscu?i din ??ri care au trecut prin momente dramatice în existen?a lor, precum Spania, Brazilia, Algeria. Pu?ini din Europa veche, doar colegi tineri. Au fost interesa?i de modul în care, dup? episoade dramatice (închisoare, anchete ?i intimid?ri, supraveghere strict?), unora li s-a permis s? lucreze din nou, dar li s-a distribuit o nou? partitur?, str?in? de preocup?rile ?i metodologia de cercetare anterioar?, cerîndu-li-se aliniere ideologic? la noile orient?ri sociale. Proces prototipic de ingerin?? în dirijarea cercet?rii, de sechestrare ?i subordonare a con?tiin?ei critice. Într-un context constrîng?tor, deformat ?i strict controlat, nu exist? decît un r?spuns: pentru a supravie?ui profesional, cei „recupera?i“ de noul regim nu aveau decît solu?ia alinierii. Desigur, cu cît mai mici compromisuri. Au ap?rut ?i nume noi, uneori inventate pentru a servi orient?rii recente, devenind ulterior persoane importante, depozitari ai puterii în cîmpul ?tiin?ific. Produc?ia ?tiin?ific? din perioada de relativ? pace social? s-a caracterizat astfel prin control ?i indica?ii, conformism ?i supunere. Uneori ap?reau îns? ?i c?r?i nonconformiste, cazul Dramei psihologiei, a lui Vasile Pavelcu sau lucr?rile de psiholingvistic? ale Tatianei Slama-Cazacu. Cazuri rare, repede balizate. Dup? un deceniu ?i jum?tate de relativ? acalmie, a urmat o nou? lovitur?, la începutul deceniului nou?, un montaj al securit??ii, pentru a reduce psihologia la t?cere: „afacerea Medita?ia Transcendental?“. Moment analizat ?i deja bine cunoscut.
Cea mai dramatic? perioad? a fost cea de dup? „alegerile“ din 1948 ?i consolidarea în for?? a noului regim, impus de tancurile Marii Puteri. Mul?i dintre psihologii importan?i au fost atunci aresta?i ?i trimi?i în închisori, dup? procese fabricate sau f?r? a fi m?car judeca?i. Iar în temni?ele comuniste se utiliza pedagogia supunerii, celor supu?i experimentului de schimbare cognitiv? planificat?, prin foame, frig ?i b?t?i. Au fost aresta?i psihologi din toate cele trei centre universitare. De la Bucure?ti: George Bontil?, conferen?iar la catedra de psihologie, Traian Herseni, conferen?iar la sociologie ?i apoi psihosociolog, C. I. Botez, fost asistent la Ia?i ?i apoi ?ef de sec?ie la Institutul de Psihologie al Academiei Române, C. Zahirnic, Marian Bejat. De la Cluj: profesorul Florian ?tef?nescu Goang? ?i conferen?iarul Nicolae M?rgineanu. De la Ia?i: conferen?iarul Petre Botezatu, care preda psihologia copilului ?i Al. Claudian, profesor de sociologie ?i de psihologie.
Unii nu au fost întemni?a?i, dar au fost urm?ri?i, supu?i anchetelor de intimidare, înl?tura?i din posturi. Am studiat la CNSAS dosarele de urm?rire, anchet? ?i condamnare ale tuturor celor de mai sus ?i ale unora dintre cei „doar“ supraveghea?i ?i ancheta?i. Profesorului meu, Vasile Pavelcu, i s-a deschis dosar de urm?rire la 86 ani! ?tefan Bîrs?nescu, profesorul meu de pedagogie, era înconjurat de un zid de informatori ?i delatori, unii din imediata apropiere. La fel, Ernest Stere, fost conferen?iar la psihologie, cunoscut mai tîrziu pentru lucr?rile sale de filosofia moralei. Anchetarea sa a fost deosebit de dur?, cu urm?ri în plan psihic pentru întreaga via??. Se cunosc am?nunte terifiante. Cei care l-au cunoscut au remarcat comportamentul s?u rezervat ?i defensiv. În aceea?i categorie intra ?i academicianul Mihai Ralea: de?i apropiat al regimului, nu i se acorda încredere, era urm?rit prin toate mijloacele, i se înregistrau convorbirile telefonice ?i via?a de zi cu zi din cas? ?i de la institut; mai mul?i informatori infiltra?i în prejma sa d?deau cu regularitate rapoarte; am g?sit ?i fotografii, instantanee luate pe strad?. Moartea sa nea?teptat? a închis dosarul care cre?tea cu repeziciune.
Nu am spa?iu aici pentru a înf??i?a, nici m?car sumar, soarta unora dintre cei mai proeminen?i psihologi romani din perioada interbelic?. M? rezum la semnalarea a dou? cazuri.
Profesorul Florian ?tef?nescu Goang? (1881-1958), cu un doctorat sub conducerea lui W. Wundt, considerat ast?zi fondatorul psihologiei experimentale în România, a construit la Cluj un institut de psihologie, o editur?, o revist?, o ?coal? recunoscut?; a fost ?i un intelectualul democrat ?i rector de voca?ie, constructor ?i întemeietor. Victim? a unui atentat comis de c?tre studen?ii extremi?ti legionari (trei gloan?e i-au perforat corpul), cu urm?ri pentru s?n?tatea sa (i-au trebuit patru luni pentru refacere), a devenit indezirabil pentru noul regim. Motivul? N-a aderat la noua putere, cerînd ca politica s? se opreasc? la por?ile universit??ii. A fost etichetat „reac?ionar“, du?man înver?unat, vr?jma? al democra?iei, „epav? fascist?“. A fost eliminat din universitate ?i apoi arestat ?i întemni?at la Sighet, închisoarea elitelor intelectuale, între 1950-1955, de la 69 la 74 ani, f?r? a fi judecat. I s-a confiscat apartamentul din Bucure?ti, i-au fost furate bunurile, i-au fost arse c?r?ile, manuscrisele, coresponden?a. Casa de la Cluj nu i-a fost restituit? niciodat?. A murit s?rac, bolnav, izolat. Fondatorul psihologiei experimentale în România.
Profesorii ie?eni Al. Claudian (1898-1962) ?i Petre Botezatu (1911-1981), oameni de stînga, democra?i autentici, militan?i activi în autenticul Partid Social-Democrat, au refuzat unirea cu Partidul Comunist, r?mînînd fideli convingerilor împ?rt??ite de grupul lor de vis?tori. Au fost acuza?i de „tr?darea democra?iei populare“ ?i b?ga?i în închisori. Apoi au fost urm?ri?i de haite de delatori. Botezatu a reintrat tîrziu în universitate, la logic?, Claudian n-a mai fost primit niciodat?. Portretele lui Pavelcu, Bîrs?nescu ?i Botezatu se g?sesc, la loc de cinste, în Sala Senatului. Sper?m s? apar? o ini?iativ? ?i pentru cinstirea lui Al. Claudian.
E bine s? ne amintim, la vremuri de cump?n?, de aceste „istorii uitate“. În orice epoc? se g?sesc doritori s? experimenteze noi metode de control social ?i profesional, s? ne dirijeze vie?ile dup? proiectele lor nebune?ti.