Timpul
Adauga site-ul TIMPUL la favorite! Literatura | Arte vizuale | Arta spectacolului | Utilizator nou
   
Calendar
Calendar
Enciclopedia
Enciclopedia
Festival
Festival
Club
Club
Tineret
Tineret
Revista
Revista
Editura
Editura

Noua adresa de corespondenta a revistei TIMPUL
CP 1677, OP7 - IASI
Introduceti in casuta de mai sus cuvinte cheie sau un nume de artist pe care dorit sa il cautati (ex: interbelic )

Scrisoare cu noutati
Introduceti in casuta de mai jos adresa de e-mail la care vreti sa primiti ultimle noutati
Vreau sa primesc noutatile



Proiecte sustinute
Servicii Web Profesionale

Statistici site
Literatura: 2.875
Arta vizuala: 1.181
Arta spectacolului: 30
Comentarii: 1.522
Membri inregistrati: 1.677
ON: 0 membri / 2 musafiri
Total hituri: 590.466
Total vizitatori unici: 230.706

Link-uri recomandate
@ntonesei's BLOG
A.F.C.N.
Bogdan Ulmu
Casa de cultura "Mihai Ursachi"
Clubul Cinefililor
Dan Lungu
Dorin Tudoran
Editura UAIC
FESTIVALUL EuroART Iasi
Filosofi@lasi
Flacara Iasului
Fotografa
Hobbitul - Emil Brumaru
Hobbitul - Emil Brumaru
Iasi-City
Iasi-City
IASINET
ICR - Romania Culturala
IMPACT FM
IMPACT FM
Ioan T. Morar
Lucian Dan TEODOROVICI
Lumea cartii
Mihai MALAIMARE
NewsIasi
Paul Gorban
Polirom
Primaria Municipiului IASI
Radio Guerrilla
Radio Ia?i
Radio Ia?i
Serban Axinte
Stefan Abageru
StiLL ONline
Suplimentul de cultura
Universitatea "Al.I.Cuza"
"Cazul Breban" (I)

„Cazul Breban“ (I)


Gabriel Andreescu

 


Presa a preluat, începînd cu ziua de 6 aprilie 2011, anun?ul privind constatarea, de c?tre Direc?ia de investiga?ie a CNSAS, a statutului de colaborator al lui Nicolae Breban cu fosta Securitate. Conform legii, asupra acestei prezum?ii se va pronun?a Curtea de Apel Bucure?ti – la 12 septembrie a. c.
?tirea a devenit rapid „un mare subiect“, aprins din dou? surse. Protestele apropia?ilor lui Breban, ?i al lui însu?i, au calificat nota de constatare ?i preluarea ei ca „lin?aj mediatic“, „o nedreptate strig?toare la cer“, „o nou? poli?ie politic?“. Focul a devenit vîlv?taie prin confruntarea Breban – Manolescu. Un prim editorial al lui Nicolae Manolescu, din revista pe care o conduce, mai curînd precaut (în citirea noastr?), a fost primit cu revolt? de Breban1. A urmat replica lui Manolescu, tot în România Literar?, cu formul?ri de genul „un om moralmente grav bolnav“, „a socotit c? e potrivit s? scuipe pe mîna care îi fusese întins?“2 ?. a. Într-un al treilea editorial, amenin?area lui Manolescu vulgariza deja nepermis miza: „sînt gata s? public transcrierea din dosar a convorbirii telefonice dintre Breban ?i generalul Ple?i?? din 1977. N-am ridicat decît o parte a cortinei. Nu sînt convins c? poetei îi va pl?cea scena întreag?. Depinde numai de ea dac? s-o fac sau nu public?. Fie ?i la tribunal.“3
Dac? transcrierea din dosar e de interes public, trebuie f?cut? indiferent de „pl?cerea“ unuia sau altuia. Iar dac? nu, nu. Astfel, cazul Breban ?i marea tem? a locului ?i rolului personalit??ilor culturale în timpul unui regim odios s-au înfundat în stil românesc: bîrf? ?i confruntare f?r? miz?. A disp?rut tocmai ce e serios ?i adev?rat. La ce s-a redus tema colabor?rii ?i a dosarelor Securit??ii pe numele scriitorului? La manihesismul „a colaborat – nu a colaborat“, la convorbirea cu Ple?i?? ?i opiniile sale r?ut?cioase privindu-i pe Paul Goma, Monica Lovinescu ?i Virgil Ierunca.
De cîte feluri este colaborarea?
Cazul Breban e „aparte“ ?i întrucît scriitorul a fost timp de doi ani – nu au ajuns mul?i scriitori adev?ra?i într-o asemenea pozi?ie – membru supleant al Comitetului Central al PCR. Or, Comitetul Central era, în principiu, organul central executiv al PCR. De?i, oarecum comic din perspectiv? istoric?, chiar Breban se plîngea de faptul c?, în acel moment (1971), „Comitetul Central nu are rol conduc?tor în via?a politic? a ??rii deoarece prime?te directive de la Comitetul Executiv“4, totu?i func?ia doar jum?tate simbolic? a acelui organism nu poate fi diluat?. E de amintit c? legea nr. 187/1999, care a ini?iat doctrina subiectului, asimila colaboratorilor „Securit??ii ca poli?ie politic?“ acele persoane cu competen?e decizionale, juridice ori politice care au luat decizii cu privire la activitatea Securit??ii sau cu privire la activitatea altor structuri de represiune. De?i CC al PCR dirija în principiu „tot“, deci ?i Securitatea, nu exist? motive s? spunem c? Breban, ajuns în pozi?ia de supleant al CC datorit? statului s?u de scriitor, putea lua sau a luat vreodat? astfel de decizii. Totu?i, regimul comunist a supravie?uit prin oamenii care i-au hr?nit structurile. Cît de mare este responsabilitatea? Cu cît mai sus, cu atît mai mare. Dar intervin ?i alte detalii: moment, caz. Din 1975, orice secretar PCR pe unitate, orice director, avea func?ii specifice informatorilor. În documentele Securit??ii, ei apar cu numele „surse oficiale“. Unii au dat numai informa?ii menite s? sprijine colegii, al?ii au colaborat cu spor împotriva semenilor. Categoria pus? la comun prin eticheta „surse oficiale“ ascundea în fapt mari varia?ii individuale.
Cum e cu responsabilitatea? Ast?zi asist?m (în sfîr?it!) la procesul liderilor mi?c?rii khmerilor ro?ii, autorii unor atrocit??i inimaginabile. Khieu Samphan, Ieng Thirith ?i al?i oribili camarazi chema?i s? r?spund? în fa?a Cur?ii Penale Interna?ionale au fost ?coli?i de Partidul Comunist Francez ?i mobiliza?i de scriitori precum Jean-Paul Sartre. Pu?in probabil ca tragedia cambodgian? s? fi avut loc dac? ace?ti criminali la scar? monumental? nu ar fi g?sit la Paris mediul capabil s?-i inspire. Oare procesul deschis la Haga nu ar fi o bun? ocazie pentru francezi s? gîndeasc? responsabilitatea istoric? a extremei stîngi franceze? P?strînd (dis)propor?iile: oare cazuri precum „Breban“ nu ofer? oportunitatea s? medit?m mai adînc la tema colabora?ionismului cu institu?iile de represiune ?i, cu ocazia asta, s? le ?i cunoa?tem mai bine?
Nicolae Breban vorbe?te ?i ast?zi despre cariera sa politic? cu o superficialitate pe care ne permitem s-o numim cinic?. Cel pu?in, a?a percepem citind urm?torul pasaj din interviul luat lui de Costi Rogozanu, pentru Voxrepublica: „Eu membru în Comitetul Central, ?ef total, membru în conducerea Uniunii scriitorilor. ?…? Da, dar am luptat, am cî?tigat-o ?func?ia?. Ne-am ?i compromis. Eu m-am compromis. Ce c?utam eu în CC? Scosesem deja Animale bolnave, to?i mi-au spus: «nu te b?ga». Domnule, mi s-a p?rut tare Ceau?escu în 68-69…“5 Iat?, ascensiunea politic? este asumat? ?i ast?zi ca victorie, consecin?ele acesteia au relevan?? doar personal?: „Ce-mi trebuia? M-am compromis“.
Conteaz? ce face ?i timpul. În anii ’70, fostul poet proletcultist, Dan De?liu, a devenit, între membrii Uniunii Scriitorilor, unul dintre cei mai fermi contestatari ai politicii culturale a regimului, „carier?“ pe care avea s-o înnobileze cu textele anticeau?iste din 1989. Cît conteaz? aportul lui De?liu la „victoria“ realismului socialist, pus fa?? în fa?? cu disiden?a deschis? din ultimii ani?
Pe aceea?i logic?, a plongé-ului istoric, s? zicem, a „r?scump?r?rii“, Breban ?i devota?ii s?i aduc în scen? disiden?a sa din 1971. Dar pare c? nimeni nu vrea s? mearg? mai departe decît simpla invocare a subiectului. Ce a fost? Cît a fost? Cît a contat? Or, pe aceast? tem? se pot evita specula?iile, c?ci Arhiva CNSAS ofer? o radiografie detaliat? asupra a ceea ce a însemnat „evenimentul din 1971“ din perspectiva Securit??ii. Ca ?i a consecin?elor, în acel moment, asupra scriitorului.
Episodul din 1971
Plecat în R. F. Germania ca s? prezinte filmul Printre colinele verzi, Nicolae Breban face cîteva lucruri care-i ?ocheaz? pe absolut to?i, prieteni ?i oficiali, familie ?i colegi, scriitori ?i „organe“: î?i d? demisia din func?ia de redactor-?ef al României Literare, din cea de membru supleant al CC al PCR, începe demersuri s? primeasc? cet??enia german? ?i critic? public noua politic? a partidului anun?at? la Neptun, în luna iulie 1971. Misivele reprezentan?elor României în R.F.G., aproape toate cu indicativul „fulger“ ori „urgent“, arat? deruta. La 15 noiembrie 1971, o telegram? reproduce declara?ia lui Breban, c? este hot?rît s? r?mîn? în R.F.G. timp de 4-5 ani, perioad? în care el este convins c? Nicolae Ceau?escu va fi înlocuit din func?iile sale. În plus, „Breban comenteaz? în mod negativ sensul m?surilor luate de conducerea partidului nostru în leg?tur? cu programul PCR pentru îmbun?t??irea muncii ideologice ?…? ?i aduce acuza?ii la adresa conducerii superioare de partid ?i în special a tovar??ului Nicolae Ceau?escu.“
O alt? telegram?, din decembrie 1971, anun?? c?, în conformitate cu Die Welt, Breban a dat publicit??ii o declara?ie personal? în care vorbe?te despre pericolul unui nou stalinism în România.
Se întîmpl? ca defectarea lui Breban s? fi avut loc tocmai cînd în R. F. Germania a fost publicat volumul lui Paul Goma, Ostinato. Ambasada român? monitorizeaz? evenimentele ?i în telegrame se plînge c? la reclama în favoarea c?r?ii lui Goma a contribuit ?i masa rotund? la care participaser? scriitorii Dieter Schlesak, Nicolae Breban, Dumitru ?epeneag ?i Gheorghe Pitu?, transmis? în programul cultural al postului de radio Deutschlandfunk. Iat? ?i limbajul: „…to?i cei trei scriitori au fost cît se poate de agresivi ?i negativi?ti în declara?iile lor despre noua situa?ie din via?a literar? din ?ara noastr?…?…? Nu numai Breban, dar ?i ?epeneag ?i Pitu? (dar mai ales Breban) au fost influen?a?i în sensul atitudinii protestatoare împotriva noilor m?suri politice din ?ar?, în domeniul literaturii (de exemplu demisia prin po?t? a lui Breban din postul de redactor ?ef al României Literare…).“6
Ne oprim aici cu seria telegramelor, atît de multe, alarmate de defectarea lui Breban. Nici urm? de scenariu al autorit??ilor, cum s-a speculat, nici vorb? s? fi fost un eveniment oarecare. Rapoartele elaborate de diferite direc?ii adresate conducerii Consiliului Securit??ii Statului reproduc imaginea. Ba chiar, urm?toarea adres? a UM 0755/D c?tre sora ei UM 0729 din Bucure?ti sus?ine c? „Fuga lui Breban, fost membru supleant al CC al PCR, este considerat? ?în Occident? ca cea mai semnificativ? ac?iune a vreunei persoane cu munc? de r?spundere dintr-o ?ar? socialist?, din ultimul timp.“7
Arhivele Securit??ii demonstreaz?, în acela?i timp, c? Breban se sim?ea în continuare „apropiat“ de oficiali. Ace?tia fac parte din „lumea lui“. Scriitorul solicit? CC al PCR s? i se trimit? în R.F.G. manuscrisul volumului Animale bolnave. Dore?te „chiar“ ca manuscrisul s?-i parvin? prin intermediul ambasadei. Cere prelungirea vizelor lui ?i so?iei. Iat? acest pasaj din telegrama ambasadorului Constantin Oancea care sintetizeaz? atîtea fe?e ale cazului: independen?a, dar ?i oportunismul lui Breban, obsesia de sine, flirtul cu autorit??ile, invidia pe succesul lui Goma, devotamentul consecvent pentru literatura autentic?, care pare ?i dimensiunea cea mai vie ?i pur? a acestei personalit??i ireductibile, în fond apolitice ?i amorale, a scriitorului:
„V? inform?m c? la 27 octombrie a. c. s-a prezentat la sec?ia consular? a amabasadei, scriitorul Breban, solicitînd prelungirea vizei române pentru el ?i so?ie. ?…? L-am sf?tuit s? se întoarc? în ?ar? cît mai repede. I-am ar?tat c? acest lucru este cu atît mai necesar, cu cît are o dubl? calitate, de scriitor ?i membru supleant al CC. Am subliniat c? aceasta nu exclude reîntoarcerea sa ulterioar? în RFG. ?…? În restul convorbirii, Breban a ?inut s? eviden?ieze urm?toarele: ?…? – surprinderea sa fa?? de retragerea standului român de la Tîrgul de carte de la Frankfurt, apreciind hot?rîrea ca fiind inoportun?, întrucît a dat cî?tig de cauz? lui Goma ?i l-a f?cut un erou, de?i, personal, nu are o p?rere deosebit? despre el ca scriitor. ?…? Breban ?i-a exprimat profunda sa nemul?umire fa?? de lipsa de popularizare în str?in?tate a literaturii române?ti, l?sînd s? se în?eleag? c? are în vedere ?i propriile sale lucr?ri. ?…? A ar?tat c? de?i cartea lui Animale bolnave este mai actual? ?i critic? mai deschis unele st?ri de lucruri nesatisf?c?toare decît cartea lui Goma, nu a putut fi publicat? pîn? acum în str?in?tate, deoarece nimeni nu se ocup? în ?ar? în mod serios de aceast? activitate. ?…? Mi-a f?cut impresia c? prin ?ederea lui în RFG urm?re?te marcarea personalit??ii sale scriitorice?ti ?…? A men?ionat c? ar fi refuzat s? dea un interviu solicitat de Europa liber?, ar?tînd c? în acela?i mod a procedat cînd a fost rugat s? fie filmat de televiziunea vest-german? în locul standului românesc retras de la tîrgul de carte. ?…? Rog s? mi se comunice r?spunsul pe care urmeaz? s? îl dau. Am prelungit viza lui pîn? la 1 noiembrie. C. Oancea.“8
Cea mai ampl? ac?iune
de compromitere
Dac? mai exist? o indeterminare cu privire la semnifica?ia defect?rii lui Breban, în 1971, pentru Securitate, ea este complet anulat? de planurile acesteia de compromitere a scriitorului. M?suri ample de monitorizare ?i control apar în mai toate dosarele de urm?rire informativ? ale personalit??ilor culturale. Unele includ ac?iuni de compromitere, cîteva, chiar sofisticate – precum aranjarea film?rii unei întîniri între Ilie Merce ?i Dorin Tudoran. Dar nu am g?sit în nici un alt dosar dintre zecile investigate pîn? acum un plan care s? aib? o asemenea anvergur?. Dintr-un alt punct de vedere, documentele din Dosarul I 187868 au de ce s? entuziasmeze un cercet?tor pornit s? identifice metodele folosite de Securitate în munca sa murdar?. Datorit? ciud??eniei lui, planul de compromitere merit? citat in extenso, l?sînd textul s? vorbeasc? singur, iar comentariul, doar s? puncteze.
Planul de m?suri în cazul „Baltag“ (numele de cod al lui Breban), elaborat de Consiliul Securit??ii Statului la 10 ?i 11 mai 1972, dup? întoarcerea scriitorului în ?ar? începe în felul urm?tor:
„La 19 aprilie a.c. s-a înapoiat în ?ar? Baltag dup? o ?edere de un an în Fran?a ?i RF a Germaniei ?sic!?. Din informa?iile de care dispun organele de securitate rezult? c? Baltag a inten?ionat ca, prin ?ederea în str?in?tate, s?-?i asigure o platform? avantajoas? pe plan literar ?i material, dup? care s? se stabileasc? definitiv în R.F. a Germaniei ?sic!?. În leg?tur? cu aceasta a întreprins ?i o serie de ac?iuni, între care men?ion?m în mod deosebit opozi?ia declarat? fa?? de programul din iulie 1971 în probleme ideologice ?i demersurile sale pentru a ob?ine cet??enia vestgerman?. Pe timpul cît a stat în str?in?tate a avut o serie de activit??i care ridic? suspiciuni importante din punct de vedere al securit??ii statului.“
Dup? referirea la contactele lui Breban, la rela?iile cu func?ionari ai Europei Libere etc., planul anun?? m?suri pentru clarificarea suspiciunilor ?i „neutralizarea activit??ii lui Baltag prin compromiterea sa în mediul scriitorilor din ?ar? ?i din str?in?tate.“
Urmeaz? definirea strategiei de compromitere în ?ar? care, într-o prim? parte, e de o stupiditate rar?. Autorii propun „a se baza pe urm?toarea versiune: Activitatea lui Baltag, ostil? statului nostru, pe timpul ?ederii în str?in?tate, reprezint? de fapt o ac?iune a conducerii emigra?iei legionare din Occident. În cursul voiajelor din ultimii ani, pe care Baltag le-a f?cut în Fran?a ?i Anglia, a fost contactat de elemente de vîrf ale emigra?iei legionare, printre care Vasile Boldeanu ?i Leonid M?m?lig? de la Paris. Ace?tia exploateaz? carierismul lui Baltag ?i ulterior, nemul?umirile sale în urma criticilor ?i e?ecului filmului Printre colinele verzi l-au atras într-o ac?iune care viza subminarea politicii culturale a partidului nostru.
La început, ei au scontat ca Baltag s? reu?easc? s? antreneze în ?ar? un grup mai mare de scriitori, care s? fac? opozi?ie la politica partidului ?i astfel s? zdruncine unitatea scriitorilor în jurul conducerii de partid ?i de stat. V?zînd c? acest lucru nu are ?anse de reu?it?, cu acordul lui Baltag, au regizat r?mînerea lui în str?in?tate pe fondul protestului s?u fa?? de tezele PCR în domeniul ideologic.
În jurul acestui eveniment au mobilizat for?ele publicistice cele mai reac?ionare din Occident (Le Monde, Corriere della Sera, Frankfurter Allgemeine Zeitung, radio Europa Liber? ?. a.). Prin amploarea publicit??ii dat? cazului Baltag, s-a urm?rit incitarea ?i altor scriitori din ?ar?, pe care s?-i antreneze într-o atitudine de protest fa?? de tezele men?ionate. Ac?iunea elementelor legionare din rîndul emigra?iei a suferit îns? un e?ec total, datorit? frontului unit al scriitorilor care, nu numai c? nu s-au l?sat antrena?i, dar ?i-au manifestat indignarea fa?? de activitatea ostil? a lui Baltag. Cînd au constatat c? ac?iunea lor este ratat?, legionarii din Occident, printre care Gh. Acrivu, Virgil Ierunca, Vasile Boldeanu, Leonid M?m?lig? ?i al?ii, cu acordul lui Baltag au hot?rît revenirea lui în ?ar?. ?…? Vom sublinia, în cadrul versiunii, faptul c? Baltag a acceptat s? devin? instrumental ac?iunii elementelor legionare, în schimbul unor sume de bani ?i altor avantaje ce i-au fost promise, precum ?i c? ?i-a l?sat so?ia în str?in?tate ca mijloc de leg?tur? ?i de presiune, în eventualitatea cînd în ?ar? ar fi descoperite inten?iile sale.
Apreciem c? versiunea men?ionat? mai sus va avea audien?? în rîndul scriitorilor ?i se va putea realiza efectul scontat, în care sens ne baz?m pe urm?toarele elemente mai importante ?etc. …? În lansarea versiunii vom folosi surse ale organelor de securitate, a c?ror instruire se va face f?r? a rezulta c? este o ac?iune a noastr?. Cu ajutorul lor vom ac?iona progresiv, de a?a manier? ca versiunea s? ajung? în acele cercuri care manifest? aversiune fa?? de Baltag ?i astfel s? fie transmis? ?i altora.“9
Iat? o poveste de film socialist din anii ’50, ale c?rei lips? de realism ?i obsesie propagandistic? ar merita ele însele un premiu de stupiditate. Totu?i, Securitatea are grij? s? lase deschis? o supap?: „Mai lu?m în considera?ie faptul c? unii scriitori din ?ar?, încearc? s?-?i explice neluarea unor m?suri împotriva lui Baltag, prin aceea c? r?mînerea sa în str?in?tate ar fi fost determinat? de îndeplinirea unor «sarcini speciale». Compromiterea în acest caz întîlne?te versiunea lansat? pentru exil ?i pentru institu?iile occidentale, c? Baltag este agent al organelor de securitate române.“ Iat? ?i care sînt „urm?toarele c?i mai importante“ de ac?iune:
„Înainte de plecarea sa în str?in?tate ?i în momentul în care va deveni evident? vom organiza anumite momente operative care s? înt?reasc? suspiciunea persoanelor din ?ar? men?ionate mai sus. Scont?m ca ideea s? fie preluat? ?i devenind un zvon, s? parvin? în str?in?tate pe canalele normale (cercuri diplomatice, ziari?ti, turi?ti etc.) ?…? Vom selecta dintre cet??enii români, care vor c?l?tori în Occident, persoane ce în mod normal vor intra în contact cu vîrfurile emigra?iei reac?ionare ?i vom face s? cunoasc? din ?ar? versiunea noastr?. Cunoscînd c? mul?i dintre ace?tia sînt chestiona?i de elemente din emigra?ie, inclusiv func?ionari de la Europa Liber?, asupra evenimentelor «de culise» cele mai importante din ?ar?, scont?m ca în acest fel s? se cunoasc? ideea propus? de sus. ?…?
S? ac?ion?m ca versiunea s? ajung? la cuno?tin?a organelor de contrainforma?ii din Fran?a ?i RF a Germaniei ?sic!?. În acest sens, vom proceda astfel încît ideea s? fie aflat? de unele persoane din ?ar? ?i str?in?tate, despre care se ?tie c? au leg?turi cu organele respective. Pentru a confirma informa?iile care le parvin pe aceste c?i, ne vom interpune în coresponden?a normal? dintre o persoan? din ?ar? ?i Baltag, pe timpul cît se va afla în str?in?tate. În coresponden?? vom introduce, cu scris secret, instruc?iuni ?i sarcini care ar fi destinate lui Baltag ca agent al organelor noastre. Prevedem c? pe baza suspiciunilor create pe c?ile de mai sus, organele de contrainforma?ii citate, vor intercepta scrisul nostru secret, confirmîndu-?i astfel «autenticitatea versiunii». ?…?
În situa?ia cînd, plecînd în str?in?tate, Baltag va continua s? întreprind? ac?iuni care afecteaz? interesele ??rii noastre, propunem s? i se retrag? cet??enia român?, conform art. 18 al. 2 lit. a din Legea 24.“
Planul de m?suri continu? cu ordinul de a pune mijloace T.O. în cele trei puncte unde locuia în ?ar?, introducerea filajului permanent ?i:
„2 Pentru lansarea versiunii de compromitere în ?ar? a lui Baltag: a/ Selec?ionarea informatorilor ?i persoanelor de încredere care s? poat? face cunoscut? aceast? versiune în nucleul de conducere al Uniunii Scriitorilor. Ne vom folosi de aportul lui Artur. B.2, Barbu, directorul Fondului Literar ?i alte persoane. b/ Identificarea cercului de femei apropiate lui Baltag, c?rora le vom plasa versiunea de compromitere pe care o vor difuza cu mult? facilitate în mediul scriitoricesc. c/ Expedierea unor anonime pe adresa unor scriitori care ?i-au manifestat aversiunea fa?? de Baltag, f?cîndu-le cunoscute aspectele pe care ne fundament?m versiunea de compromitere (pentru adîncirea versiunii). d/ În lipsa obiectivului de la Casa de Crea?ie vom organiza trimiterea unui «str?in» – leg?tura superioar? a lui Baltag, care s? consolideze suspiciunea c? acesta este instrumentul legionarilor în exterior sau în slujba unor servicii de informa?ii. ?…? f/ Unor membri ai familiei so?iei lui Baltag vom face s? le parvin? aspecte urîte din comportamentul lui Baltag, influen?îndu-i totodat? s? difuzeze aceasta în mediul scriitorilor. ?…? g/ Identificarea tuturor leg?turilor de natur? intim? ale lui Baltag ?…? în scopul în?tiin??rii unuia dintre so?ii acestora pentru a-i surprinde la un moment dat, inten?ionînd ca ?i în acest fel s? se contribuie la compromiterea lui în rîndul scriitorilor. h/ Cunoscînd adversit??ile dintre Baltag ?i Eugen Barbu vom stimula aceste adversit??i, furnizîndu-i ultimului pe cale acoperit?, date compromi??toare despre Baltag, date pe care Eugen Barbu le-ar putea folosi într-o ac?iune de def?imare a acestuia în fa?a scriitorilor. 3/ Pentru compromiterea lui Baltag fa?? de cercurile interesate din str?in?tate: a/ Selec?ionarea informatorilor ?i persoanelor de încredere din rîndul scriitorilor ?care s? influen?eze pe cei ce pleac? în Fran?a ?i RFG? s? difuzeze versiunea celor viza?i de noi c? Baltag este informatorul organelor de securitate. b/ Pe calea unor scrisori expediate dintr-o alt? ?ar? de unii «binevoitori» s? transmitem organelor de poli?ie din cele dou? ??ri suspiciunea c? Baltag ar fi informator al securit??ii române. c/ Prin so?ia lui Busuioc, aflat actualmente în RFG ?i rela?ii cu cercurile legionare s? transmitem ?i acestora «aceast? suspiciune care ar circula în ?ar?» ?…?“.
Ac?iunile descrise aveau ca termen data de 20 mai 1972. Se ac?iona deosebit de rapid. Am s?rit peste cîteva pasaje cu accentuat caracter privat, dar nu în totalitate, c?ci trebuie ridicat v?lul de pe acest tip de metode ale Securit??ii. Implicarea „femeilor“ în controlul b?rba?ilor urm?ri?i nu e deloc excep?ional?, dar în cazul Breban are o pondere aparte. Într-un alt punct se prevedere implicarea „cercurilor de femei apropiate vie?ii literare care, în mod obi?nuit constituie sursa diferitelor zvonuri ?i cancanuri cu privire la intimit??ile unor scriitori. Inten?ion?m s? folosim aceast? cale pentru a u?ura transmiterea versiunii în cercurile cele mai largi.“ Dosarele din fondul informativ pe numele lui „Baltag“ confirm? punerea imediat? în aplicare a planului de compromitere a scriitorului.

1 Nicolae Manolescu, „Cum ne asum?m trecutul“, România literar? nr. 16, 2011.
2 Nicolae Manolescu, „Cum ne asum?m prezentul“, România literar? nr. 18, 2011.
3 http://www.adevarul.ro/nicolae_manolescu_-_comentarii/O_moda_periculoasa_7_476422355.html
4 Telegrama trimis? „acas?“ din R.F. Germania, la 10 februarie 1971, de Ambasada român?, care anun?a preg?tirea (totu?i neverificat?), de c?tre Breban, a unei suite de „de articole calomnioase la adresa statului nostru“ pentru revista vest-german? Der Spiegel, cu afirma?ii precum cea evocat? (Arhiva CNSAS, Dosar SIE 8680, f. 78).
5 http://voxpublica.realitatea.net/popcult/axioma-breban-pai-ce-te-miri-ca-te-scuipa-in-cap-politicianul-comunist-sau-capitalist-pai-daca-te-vede-ca-esti-gilma-ca-nu-te-misti-12033.html.
6 Arhiva CNSAS, Dosar SIE nr. 8680, f. 9. ?i cit?rile anterioare sînt luate din Dosarul SIE nr. 8680.
7 Consilul Securit??ii Statului, UM 0755/D, Nr. 123/ 0025262 din 28.12.1971 (Arhiva CNSAS, Dosar I 6625, f. 126).
8 Arhiva CNSAS, Dosar SIE nr. 8680, ff. 3-7.
9 Plan de m?suri în cazul Baltag, Ministerul de Interne, Consiliul Securit??ii Statului, Nr. 100/00133169, din 10-11 mai 1972 (Arhiva CNSAS, Dosar fond I 187868, ff. 1-12).