Timpul
Adauga site-ul TIMPUL la favorite! Literatura | Arte vizuale | Arta spectacolului | Utilizator nou
   
Calendar
Calendar
Enciclopedia
Enciclopedia
Festival
Festival
Club
Club
Tineret
Tineret
Revista
Revista
Editura
Editura

Noua adresa de corespondenta a revistei TIMPUL
CP 1677, OP7 - IASI
Introduceti in casuta de mai sus cuvinte cheie sau un nume de artist pe care dorit sa il cautati (ex: interbelic )

Scrisoare cu noutati
Introduceti in casuta de mai jos adresa de e-mail la care vreti sa primiti ultimle noutati
Vreau sa primesc noutatile



Proiecte sustinute
Servicii Web Profesionale

Statistici site
Literatura: 2.871
Arta vizuala: 1.181
Arta spectacolului: 30
Comentarii: 1.522
Membri inregistrati: 1.656
ON: 0 membri / 2 musafiri
Total hituri: 441.425
Total vizitatori unici: 166.819

Link-uri recomandate
@ntonesei's BLOG
A.F.C.N.
Bogdan Ulmu
Casa de cultura "Mihai Ursachi"
Clubul Cinefililor
Dan Lungu
Dorin Tudoran
Editura UAIC
FESTIVALUL EuroART Iasi
Filosofi@lasi
Flacara Iasului
Fotografa
Hobbitul - Emil Brumaru
Hobbitul - Emil Brumaru
Iasi-City
Iasi-City
IASINET
ICR - Romania Culturala
IMPACT FM
IMPACT FM
Ioan T. Morar
Lucian Dan TEODOROVICI
Lumea cartii
Mihai MALAIMARE
NewsIasi
Paul Gorban
Polirom
Primaria Municipiului IASI
Radio Guerrilla
Radio Ia?i
Radio Ia?i
Serban Axinte
Stefan Abageru
StiLL ONline
Suplimentul de cultura
Universitatea "Al.I.Cuza"
Personajele din lumea basmului românesc: modele pentru via??, Claudia Lotrean - Critica literara / Literatura

Dup? cum este bine cunoscut, basmul reprezint? un izvor nesecat de înv???minte , el având un puternic caracter educativ ce reiese atât din atitudinea eroilor, cât ?i din reflec?iile personajelor ce anim? basmul. „Personagiile basmelor sunt fiin?e umane, peste care domnesc împ?ra?i ?i împ?r?tese, ale c?ror domni?e sunt îndr?gostite mai întotdeauna de Fe?i–frumo?i. Mo?negii, babele, ciobanii etc. nu lipsesc, dup? cum nu lipsesc nici zânele, ielele, ursitoarele ?.a. dintre fiin?ele monstruoase, basmele sunt populate de uria?i, pitici, c?pc?uni, oameni pe jum?tate animal ?i jum?tate om (…), zmei…” . Considera?ia îi apar?ine lui I. A. Candrea ?i sintetizeaz?, în bun? m?sur?, tipologia personajelor din basmele române?ti. Problematica este, desigur, mult mai complex? ?i a fost abordat? de majoritatea cercet?torilor care s-au aplecat asupra basmului, ca specie a literaturii române ?i universale.
Cea mai cunoscut? clasificare a personajelor din basme divizeaz? personajele în pozitive sau negative. Se constat? c? nu exist? o categorie a personajelor intermediare, iar explica?ie rezid? în concep?ia popular? conform c?reia între bine ?i r?u nu se afl? nimic. A?adar, victoria va fi întotdeauna de partea binelui, iar finalul fericit este obligatoriu în basmul fantastic, altfel acesta ?i-ar pierde autenticitatea.
O a doua clasificare poate fi f?cut? prin raportarea la func?iile pe care le îndeplinesc personajele. Urmând acest criteriu, V. I. Propp a identificat existen?a a ?apte personaje ?i le-a (re)denumit pornind de la func?iile lor. Astfel, în basme, apar sub diverse forme ?i denumiri urm?toarele personaje: adversarul, donatorul, ajutorul, fata de împ?rat, trimi??torul, eroul ?i impostorul. Tipologia realizat? de V.I. Propp a fost adoptat? ?i de c?tre N. Ro?ianu, care a extins considera?iile asupra rela?iilor dintre eroi ?i celelalte personaje ?i a subliniat c? ordinea în care personajele sunt men?ionate nu este deloc una arbitrar?: „eroul ocup? acest loc pentru c? (…) eroismul lui nu este atât rezultatul propriilor ac?iuni (func?ii), cât rezultatul ac?iunilor celorlalte personaje” .
O analiz? a firului epic al basmelor relev? faptul c? în toate basmele existen?a eroilor ?i a personajelor, precum ?i existen?a rela?iilor dintre cele dou? categorii sunt condi?ii esen?iale, pentru c? nu se pot imagina peripe?ii ?i „aventuri" f?r? Fe?i-frumo?i ?i zmei, „a?a încât ac?iunea este atras? de cei care o înf?ptuiesc ca "pilitura de fier c?tre magnet” . Eroii sunt stimula?i de anumite dorin?e, între ei se stabilesc anumite rela?ii de opozi?ie sau de compensare, de rudenie sau de prietenie. În basm, ca în orice oper? literar?, "eroul apare ca urmare a constituirii subiectului, pe de-o parte, ca un procedeu de în?irare a materialului, iar pe de alt? parte, ca o motivare personificat? a leg?turii dintre motive."
Introducerea în scen? a eroilor se face adoptând tehnica utilizat? de rapsodul din Antichitate, cea a nar?rii în cel mai obiectiv stil. Astfel, p?r?sind expunerea expresiv? ?i adoptând a?a-numitul "stil de contact" , povestitorul introduce în scen? erou dup? erou, iar fiecare dintre ace?tia î?i dest?inuie gândurile ?i inten?iile ?i particip? la evenimente. Reguli general valabile sunt urmate ?i în construc?ia personajelor din basme: fiecare dintre cei aminti?i ocup? o anumit? pozi?ie; personajul este introdus în scen? cu ajutorul unui conglomerat de gesturi ?i fapte de limbaj; toate personajele se comport? dup? anumite reguli, de la care nu se abat ?i î?i construiesc astfel un statut ?i un profil psihic ?i moral inconfundabile. Unele personaje sunt simpatizate de cititor, chiar îndr?gite, iar celelalte îi trezesc repulsia.
O a treia clasificare a personajelor de basm deriv? din lumea c?reia acestea îi apar?in: societatea uman? sau lumea supranatural?. Astfel, universul basmelor este populat, deopotriv?, cu oameni (fie c? sunt Împ?ra?i, Împ?r?tese sau servitori) ?i cu personaje învestite cu puteri supranaturale (Zmei, de pild?). Clasific?ri comport? ?i categoria personajelor cu puteri supranaturale, deoarece ?i aici se poate delimita între reprezentan?i ai for?elor binelui ?i reprezentan?i ai for?elor r?ului. Caracteristic ambelor categorii este faptul c? toate aceste personaje nu au decât o singur? tr?s?tur? de caracter care este îngro?at? la maximum. Fiind dotate cu însu?iri excep?ionale, unele sunt personific?ri ale bun?t??ii, drept??ii, frumuse?ii, curajului, vitejiei, cinstei, iar altele sunt simboluri ale f???rniciei, urâ?eniei, r?ut??ii ?i la?it??ii. În consecin??, caracterul eroilor, ac?iunile lor sunt delimitate cu stricte?e; nu exist? lupte între sentimente diferite în sufletul aceluia?i personaj; nu exist? replieri de caracter de-a lungul aceluia?i fir epic. În acest context, s-a constat c?, în general, personajele pozitive sunt foarte asem?n?toare cu oamenii simpli din popor (împrumut? din caracteristicile ?i din ac?iunile lor), iar personajele negative apar caracterizate de r?utate, invidie, prostie ?i îngâmfare. O astfel de apropiere de lumea înconjur?toare, accesibil? ?i cunoscut? prin experien?e proprii de c?tre cititor, nu face decât s? accentueze func?ia educativ? pe care basmul o are în contextul exemplific?rii, prin personaje ?i fapte fantastice, a binelui care învinge întotdeauna r?ul.
Eroii basmelor sunt exponen?i ai aceluia?i principiu prin care personajele devin personific?ri ale unei virtu?i sau ale unei însu?iri negative. F?t-Frumos este caracterizat printr-un rar sim? cavaleresc, iar Ileana Cosânzeana reprezint? idealul de frumuse?e fizic? ?i moral?. Îns?, în contextul prezent?rii lor într-o lume populat? de o mare diversitate de tipuri umane, basmul creeaz? întotdeauna opozi?ii între calit??ile eroilor pozitivi ?i tipurile stranii, monstruoase, situate la polul opus.
De asemenea, în basm, ca în orice oper? literar?, "eroul apare ca urmare a constituirii subiectului, pe de-o parte, ca un procedeu de în?irare a materialului, iar pe de alt? parte, ca o motivare personificat? a leg?turii dintre motive." , deci prin raportare la misiunea pe care protagonistul trebuie s? o duc? la bun sfâr?it. În acest cadru, unul dintre cele mai des întâlnite motive este cel al "îns?rcin?rii" eroului sau eroinei. Acesta este supus mai multor încerc?ri sau probe pentru a-?i dovedi vrednicia: un împ?rat cere s? i se cl?deasc? un palat într-o noapte; o împ?r?teas? pretinde fetei s?race s? toarc? o cantitate enorm? de lân? sau s? aleag? un sac de semin?e de mac din nisipul cu care erau amestecate etc. Dac? tema este un concept de însumare, de unificare a materialului lexical al lucr?rii, subiectul este construirea artistic? a distribuirii evenimentelor în opera literar?.
Motivul „îns?rcin?rii” eroului influen?eaz? ritmul ac?iunii prin utilizarea unor „artificii” menite s? încetineasc? ritmul ac?iunii, fie pentru a accentua momentele esen?iale din filonul epic al basmului, fie pentru a condensa timpul ?i pentru a-l transforma din unul specific naturii umane în altul specific lumii fantastice din basm. Astfel, ?i eroii ?i ac?iunile sunt grupate urmând, îndeosebi, principiul trinit??ii: ei lupt? cu trei zmei, le elibereaz? pe cele trei fete, lupta se d? pe trei poduri, de aram?, de argint sau de aur. În basme se mai întâlnesc trei codri, trei palate, dar ?i ?apte inimi, nou? m?ri ?i nou? ??ri ?.a.m.d.
Clasific?rile simple – de genul personaje negative ?i personaje pozitive, respectiv personaje cu puteri supranaturale ?i fiin?e umane – sunt completate în studiile moderne de folclor de tipologii ce au la baz? esen?a fiin?ei umane ?i a caracterului, nu dup? rang social, ci dup? "starea biologic?". În acest context, Ghe. Vrabie clasific? personajele de basm astfel: grupa personajelor b?trâne ?i pasive, care îi cuprinde pe împ?ra?i, pe sihastru, pe mo?neag ?i pe bab?, pe fra?ii mai mari ai eroului; grupa eroilor virili, din care fac parte cei cu ini?iative, personajele cu însu?iri miraculoase, precum F?t-Frumos ce se distinge prin bun?tate, în?elepciune, curaj - calit??i pe care le dovede?te treptat; grupa opozan?ilor sau adversarilor îi cuprinde pe cei care se împotrivesc eroilor virili: zmei, balauri, monstruozit??i; grupa actan?ilor care sunt agen?ii narativi. F?r? obiecte miraculoase (numite auxilia), f?r? sfatul unor intimi c?rora eroul li se dest?inuie (confiden?i) ?i f?r? ajutorul unor fiin?e (adjuvan?i), el nu poate reu?i.
Datorit? influen?elor ?i interferen?elor multiple, precum ?i datorit? unei patine îndelungate a timpului, basmul a devenit o no?iune puternic schematizat?, îns? verosimil?, în care personajul principal se angajeaz? în lupta dintre bine ?i r?u, trece o serie de obstacole ?i în cele din urm? iese înving?tor. Pe acest traseu se ordoneaz? toate secven?ele narative numite de teoria literar? func?ii sau ac?iuni ale basmului fantastic.
Modelul discursului narativ cuprinde patru secven?e: o situa?ie ini?ial? de echilibru, o dereglare a echilibrului ini?ial, o ac?iune reparatorie realizat? de erou ?i refacerea echilibrului ?i recompensarea eroului.
Ca secven?? declan?atoare a ac?iunii, apare repararea unui prejudiciu pe care for?ele r?ului le aduc lumii, care poate fi atunci când:
• zmeii fur? soarele;
• fata de împ?rat este r?pit? de un duh r?u ?i închis? într-un castel îndep?rtat;
• mana cereasc? dispare;
• oamenii sunt lovi?i de rele;
• un împ?rat trebuie s?-?i sacrifice fata unui balaur ?i atunci intervine eroul necunoscut;
• fetele sunt r?pite de zmei sau de diavoli, în sarcina eroului revenind sarcina recuper?rii;
• zmeii au furat constela?iile de pe cer, l?sând întreaga împ?r??ie în bezn?;
• în curtea împ?ratului cre?te un pom extrem de înalt, iar împ?ratul promite fata ?i tronul celui care se va urc? pân? în vârf ?i îi va culege poamele necunoscute;
• fiin?e necunoscute fur? roade de pe holda a trei copii orfani etc. Temele sunt mai pu?ine la num?r decât basmele : exista circa 600 de tipuri de basme, din care o sut? sunt nuvelistice.
Urmeaz? apoi alegerea unui erou, numit F?t-Frumos (care o caut? pe Ileana Cosânzeana), ?ugulea, Prâslea cel Voinic, Greuceanu, Pip?ru?, M?z?ran, care suport? rigorile unor încerc?ri complicate, de multe ori ini?iatice: este pus s? treac? dincolo de o p?dure, de un animal fantastic sau unul fictiv, întruchipat de obicei de tat?, care î?i pune fiul la încercare. Astfel, eroul basmului este un personaj cu însu?iri miraculoase, semnele virtu?ilor sale ulterioare ap?rând adesea înc? dinainte de na?tere.
Un alt pas îl reprezint? alegerea de c?tre erou a armelor ?i vehiculelor necesare pentru a str?bate lumea. Cel mai adesea utilizat este calul înaripat, hr?nit fie cu j?ratic (asocierea calului cu focul este un laitmotiv în basmul româmnesc), fie cu rou?. Deplasarea eroului se face îns? ?i cu alte mijloace de transport: bu?teanul, corbul, un vultur, corabia sau c?l?uza.
Pentru a localiza cauza determinant? de r?u, eroul apeleaz? la personaje adjuvante, de obicei episodice, cum sunt Sfânta Miercuri, Sfânta Vineri, Sfânta Duminica, tovar??ii n?zdravani, sau la animale ajut?toare, ca regina albinelor, a furnicilor, corbul, care-i dest?inuie cum poate fi remediat râul sau care îl ajuta efectiv în lupt?.
Obiectele n?zdravane sunt capabile s? ridice p?duri în calea urm?ritorilor, s? invoce spirite, s? fac? râurile s? se umfle. Unele obiecte au capacitatea de a d?rui un bel?ug ve?nic, în timp ce apa vie ?i apa moart? constituie un dublet f?r? de care mortul nu poate fi înviat. De cele mai multe ori, animalul care serve?te ca mijloc de transport, de obicei calul n?zdravan, este folosit ?i pentru a-l sf?tui pe erou, ar?tându-i cum s? dep??easc? obstacolele sau trimi?ându-l într-un spa?iu atemporal, care îl apar? de primejdii. Eroul, de regul? singurul personaj principal, titular ?i protagonist al basmului, întâlne?te, în drumul s?u, o serie de personaje negative, antagoniste, cum sunt balaurii, zmeii, Spânul, Muma P?durii, Gheonoaia, Scorpia, întrup?ri ale râului care trebuie învins. De cele mai multe ori, protagonistul str?bate ?inuturi pustii, f?r? urm? de via??, de?erturi sau p?duri petrificate sau tipicele p?duri de aram?, de argint ?i de aur, coboar? pe t?râmul celalalt sau pe fundul m?rii ori urc? într-un copac uria?, un axis mundi, în care întâlne?te lumi necunoscute. Câmpurile str?b?tute au nume diferite: mai întâi este câmpul cu dorul, apoi câmpul cu setea, câmpul cu florile, câmpul cu somnul. ?i p?durea î?i are originile deopotriv? în lumea real? ?i cea fantastic?: în momentul în care eroul rupe o creang? din p?dure, aceasta ?ip?.
Eroul care va ajunge împ?rat sau va conduce o împ?r??ie porne?te de jos, remarcându-se prin acte de vitejie deosebite, prin protejarea unor personaje supranaturale deghizate tocmai pentru a-i testa virtu?ile. Protagonistul se confrunt? în lupta dreapt? cu adversarul, îl învinge ?i pleac? spre cas? ori este supus la noi probe ini?iatice: trecerea unei ape, p?trunderea într-o cetate, proba mânc?rii, a cuptorului, a aducerii unor obiecte pre?ioase sau a unei fete de împ?rat, a unei zâne. în drumul spre cas?, for?ele r?ului ac?ioneaz? din nou, ?i fuga magic? a eroului presupune transformarea unui pieptene într-o p?dure, a zmeoaicei într-o fântân? sau într-un munte de fier. Alteori protagonistul este substituit cu un fals erou, care î?i arog? meritele victoriei, demascarea lui determinând alte probe, trecute în cele din urma cu succes.
Toate aceste aventuri sunt s?vâr?ite de fapt de cele ?apte personaje , numite sub acest titlu generic de c?tre V.I.Propp, personaje ale basmului pe care le-am amintit la începutul lucr?rii noastre ?i care îndeplinesc diverse func?ii, pe care tot cercet?torul rus ni le explic? punctual. Astfel, dac? personajele ce anim? basmul sunt multe la num?r, s-a constatat c? func?iile acestora sunt foarte pu?ine, respectiv 31 de func?ii. Ce încadreaz? cercet?torul în termenul func?ie? „În?elegem dar prin func?ie o fapt? s?vâr?it? de un personaj ?i bine definit? din punctul de vedere al semnifica?iei ei pentru desf??urarea ac?iunii. (…) Func?iile personajelor constituie elementele fixe, stabile ale basmului, independent de cine ?i în ce mod le îndepline?te. Ele sunt p?r?i componente fundamentale ale basmului” . Tot Propp este cel care atrage aten?ia supra faptului c? num?rul acestor func?ii este limitat, iar succesiunea lor este „întotdeauna aceea?i”, astfel c? „toate basmele fantastice au o structur? monotipic?” , în sensul c? aceste func?ii, precum interdic?ia, înc?lcarea, complicitatea, lupta, victoria, urm?rirea, salvarea, pedeapsa, c?s?toria etc. trebuie delimitate independent de personajul care le duce la îndeplinire. A?adar, se poate observa cu u?urin?? faptul c? func?iile personajelor al?turi de elementele de leg?tur? existente în basm, motiv?rile, formele de apari?ie a personajelor ?i elementele atributive sau accesoriile ce apar sunt p?r?i componente ale basmului ?i determin? „basmul ca atare în întregul s?u”
Finalul basmului este închis, aproape mereu acela?i: eroul se c?s?tore?te cu fata de împ?rat ?i devine, la rândul lui, împ?rat, încheind astfel un ciclu ini?iatic, pe care nu el îl va mai repeta, ci un alt erou care, în alt basm, va relua scenariul narativ. Astfel, pe parcursul unui basm, eroul principal este urm?rit înc? din copil?rie pân? ce ajunge în punctul culminant al vie?ii sale, ?i anume, „c?s?toria ?i ascensiunea pe tronul împ?r?tesc. Cum se vede, ac?iunea se opre?te la nunta eroului, iar nu la moartea lui”, dup? cum remarc? Ovidiu Bîrlea ?i consider? c? întreaga compozi?ie a basmului reflect? „evolu?ia adolescentului ?i supunerea la probe doveditoare c? ar fi apt s?-?i întemeieze o familie” .
?i dac? introducerea în aceast? lucrare sintetic? despre personajele basmelor a fost realizat? prin intermediul unui citat, consider?m c? ar fi corect ca ?i ie?irea din acest cadru s? se realizeze prin intermediul unui citat cu rol de formul? final? ce ne readuce la realitatea cotidian?. Astfel, s? revenim a?adar la spusele lui Ion Aurel Candrea despre eroii basmelor române?ti: „Ce alta sunt eroii basmelor, decât ni?te simpli oameni, care îns?, prin dib?cia sau me?te?ugurile lor, au putut s? smulg? naturii câte unele din tainele ei, mul?umit? c?rora ajungeau s? s?vâr?easc? ac?iuni supraomene?ti? (…) Toate erau cu putin??, dac? aveau norocul s? descopere acel ascuns undeva, a c?rui posesiune le procura mijlocul de a-?i atinge scopul.” Iat? de ce, prin morala lor clar? ?i mesajul lor pozitiv, basmele contribuie la dezvoltarea celor mai bune tr?s?turi de caracter, modelând frumos personalitatea copiilor.
Bibliografie:
1. Ov. Bîrlea, Folclorul românesc I, Bucure?ti, Editura Minerva, 1981
2. Ov. Bîrlea, Antologie de proz? popular? epic?, vol I, Bucure?ti, 1966
3. I. A. Candrea, Lumea basmelor, Bucure?ti, Editura Paideia, 2001
4. G. C?linescu, Estetica basmului, Bucure?ti, Editura Pergamon, 2006.
5. C-tin Eretescu, Folclorul literar al românilor, Bucure?ti, Editura Compania, 2004.
6. I.C. Fundescu, Basme, oratii, pacalituri si ghicitori, ed. a III-a. Bucuresti, 1875.
7. M. Gaster, Literatura popular? român?, Bucure?ti, Editura Minerva, 1983.
8. V. Goia, Literatura pentru copii ?i tineret, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2003.
9. A. Gorovei, Folclor ?i folcloristic?, Chi?in?u, Editura Hyperion, 1990.
10. B.P. Ha?deu, Etymologicum Magnum Romaniae. Dic?ionarul limbii istorice ?i poporane, Bucure?ti, Tom III, 1893.
11. P. Ispirescu, Basme, Bucure?ti, editura Tineretului, 1998
12. Moise, Folclorul românesc-note de curs, Sibiu, Editura Alma Mater, 2001.
13. Mircea Muthu ?i Maria Muthu, studiul F?t – Frumos ?i „vremea uitat?”, Bucure?ti, Editura EuroPress Group, 2008.
14. Viorica Ni?cov, A fost pe unde n-a fost. Basmul popular românesc, Bucure?ti, Editura Humanitas, 1996.
15. V. I. Propp, R?d?cinile istorice ale basmului fantastic, Bucure?ti, Editura Univers, 1973
16. V.I.Propp, Morfologia basmului, Bucure?ti, Editura Univers, 1981
17. N. Ro?ianu, Eseuri despre folclor, Bucure?ti, Editura Univers, 1981
18. D. St?ncescu, Sur-Vultur - Basme culese din gura poporului român, Bucure?ti, Editura Saeculum, 2000.
19. Ghe. Vrabie, Structura poetica a basmului, Bucure?ti, Editura Academiei R.S.R, 1975.
20. Ghe. Vrabie, De civitate rustica, Bucure?ti, Editura Grai ?i Suflet-Cultura Na?ional?, 1999.
21. P. Ursache, Eseuri etnologice, Bucure?ti, Editura Cartea Româneasc?, 1986.


Nr. hituri: 6.465
Adaugat la data: 02:40:05, 29 Aug 2011
Comentarii material
  • Marian Amira: ar trebui sa postati pe acest site personajele din basme populare romanesti cum ar fi gainareasa., 12:35:03, 16 Jan 2013