Timpul
Adauga site-ul TIMPUL la favorite! Literatura | Arte vizuale | Arta spectacolului | Utilizator nou
   
Calendar
Calendar
Enciclopedia
Enciclopedia
Festival
Festival
Club
Club
Tineret
Tineret
Revista
Revista
Editura
Editura

Noua adresa de corespondenta a revistei TIMPUL
CP 1677, OP7 - IASI
Introduceti in casuta de mai sus cuvinte cheie sau un nume de artist pe care dorit sa il cautati (ex: interbelic )

Scrisoare cu noutati
Introduceti in casuta de mai jos adresa de e-mail la care vreti sa primiti ultimle noutati
Vreau sa primesc noutatile



Proiecte sustinute
Servicii Web Profesionale

Statistici site
Literatura: 2.873
Arta vizuala: 1.181
Arta spectacolului: 30
Comentarii: 1.522
Membri inregistrati: 1.668
ON: 0 membri / 1 musafiri
Total hituri: 514.514
Total vizitatori unici: 200.651

Link-uri recomandate
@ntonesei's BLOG
A.F.C.N.
Bogdan Ulmu
Casa de cultura "Mihai Ursachi"
Clubul Cinefililor
Dan Lungu
Dorin Tudoran
Editura UAIC
FESTIVALUL EuroART Iasi
Filosofi@lasi
Flacara Iasului
Fotografa
Hobbitul - Emil Brumaru
Hobbitul - Emil Brumaru
Iasi-City
Iasi-City
IASINET
ICR - Romania Culturala
IMPACT FM
IMPACT FM
Ioan T. Morar
Lucian Dan TEODOROVICI
Lumea cartii
Mihai MALAIMARE
NewsIasi
Paul Gorban
Polirom
Primaria Municipiului IASI
Radio Guerrilla
Radio Ia?i
Radio Ia?i
Serban Axinte
Stefan Abageru
StiLL ONline
Suplimentul de cultura
Universitatea "Al.I.Cuza"
Orgoliul universalit??ii ?i expynsiunea religioas?, Cezar C. Viziniuck - Eseu / Literatura

Expanionismul unor religii se bazeaz? pe intuirea unei omeniri unice, ca unitate coerent? ?i universal?, sau mai bine zis, pe conceperea unei omeniri descinzând dintr-o pereche primordial? ori dintr-un grup restrâns de ambe sexe. Augustin, în “De civitae Dei” se sprijin? pe nara?iunea biblic? asupra acestei origini umane (Perechea Adam-Eva), în conceptul unei filosofii a istoriei privind omenirea ca unitate. Dar, bineîn?eles, concep?ia augustinian? consider? istoria, în fluxul ei general, ca ?i fapte colective alc?tuindu-i detaliile evenimen?iale, într-o dependen?? strict? de o voin?? unic? – aceea a lui Dumnezeu sub egida c?ruia se desf??oar? lupta între divin ?i terestru (civitas Dei ?i civitas terrena). De o parte este deci aceast? voin?? dumnezeiasc?, de alt? parte liberul arbitru omenesc, mântuirea fiind decis? pentru elita uman? care î?i des?vâr?e?te iubirea fa?? de Dumnezeu printr-o devo?iune total? ce nu mai las? loc interesului pentru sine a insului. dar, cercetat? îndeaproape, concep?ia augustinian?, datoare în anumit? m?sur? gândirii neoplatonice, nu e str?in? nici de ecourile discrete, subliminare, ale str?vechiului totemism tribal, dup? cum nici de concep?ia dualist? migrând, într-o epoc? precedent?, dinspre Asia religiilor dualiste, în deosebi din zoroastrism.

Orice expansiune religioas? este dictat? de un orgoliu al universalit??ii poten?iale. Dar unii autori catolici pun în rela?ie cu universalitatea anume intransigen?a doctrinar?. Iat? un exemplu aproape ludic, din filosofia lui Jacques Maritain: “Universalitatea adev?rului ?i a credin?ei, care exclude eroarea,, este chiar condi?ia universalit??ii dragostei, care nu exclude nimic din ceea ce este. Universalismul autentic este centrat. Un ora? este în centrul universului ?i îi constituie unitatea. AMOR este acela?i cuvânt ca ?i ROMA.” (Primauté du Spirituel) Acest sofism mediocru, mai candid decât întregul ciclu antic al tuturor centrelor mitice ale universului (ca de pild? Delphoi din Hellada, depozitarul pietrei sacre Omphalos, ca anterior templul E-Saggila din Babilon, ca marea piramid? din Cholula în America precolumbian? sau, Kaaba din Mecca), întrucât se sprijin? pe un joc anagramatic, practicat de romani cu mult înainte de cre?tinism, nu poate confirma tendin?a orgolioas? spre universalitate a marilor religii consolidate în aria interna?ional?, o tendin?? care f?r? îndoial? exist?, dar din cu totul alte motive ?i nu e specific? numai cre?tinismului catolic. J. Maritain adaug? într-o not? de la sfâr?itul aceleia?i lucr?ri: “Exclusivism ?i universalitate, iat? semnele Bisericii Vechiului Testament (?i care se vor men?ine, într-un sens des?vâr?it, în Biserica celui Nou). Exclusivism în prezent, dar universalitate viitoare…. Acest exclusivism ?i aceast? universalitate vor deveni Unitatea catolic?, ceea ce este pentru totdeauna întregul caracter al Operei Domnului Isus”.


În cadrul cre?tinismului, expasionismul iezuit este poate cel mai simptomatic în lumina ideii de râvn? spre universalitate pe care o include aceast? religie ?i în special ramura ei catolic?. Observând c? simpla activitate misionar?, adic? atragerea de prozeli?i prin expunerea pur? a doctrinei, nu era suficient?. Ordinul iezui?ilor a inventat acea systema accomodativa care nu s-a rezumat doar la cele tri principii ale ei,, p?rând a privi numai codul moral intern ?i disciplina spiritual? a ordinului, ci a fost ?i un instrument , în no?iunea mai larg?, de acomodare la specificul tradi?ional al regiunilor geografice frecventate în scop misionar.


De multe ori, misionarii iezui?i, ocoleau chiar dogmele în numele c?rora î?i desf??urau activitatea, numai ca s? poat? ?ine seama de moravurile ?i datinile popoarelor ce urmau a fi atrase spre cre?tinism.


Nr. hituri: 768
Adaugat la data: 07:00:00, 10 Dec 2010
Comentarii material Nu exista nici un comentariu pentru acest material.