Timpul
Adauga site-ul TIMPUL la favorite! Literatura | Arte vizuale | Arta spectacolului | Utilizator nou
   
Calendar
Calendar
Enciclopedia
Enciclopedia
Festival
Festival
Club
Club
Tineret
Tineret
Revista
Revista
Editura
Editura

Noua adresa de corespondenta a revistei TIMPUL
CP 1677, OP7 - IASI
Introduceti in casuta de mai sus cuvinte cheie sau un nume de artist pe care dorit sa il cautati (ex: interbelic )

Scrisoare cu noutati
Introduceti in casuta de mai jos adresa de e-mail la care vreti sa primiti ultimle noutati
Vreau sa primesc noutatile



Proiecte sustinute
Servicii Web Profesionale

Statistici site
Literatura: 2.875
Arta vizuala: 1.181
Arta spectacolului: 30
Comentarii: 1.522
Membri inregistrati: 1.677
ON: 0 membri / 2 musafiri
Total hituri: 580.599
Total vizitatori unici: 227.899

Link-uri recomandate
@ntonesei's BLOG
A.F.C.N.
Bogdan Ulmu
Casa de cultura "Mihai Ursachi"
Clubul Cinefililor
Dan Lungu
Dorin Tudoran
Editura UAIC
FESTIVALUL EuroART Iasi
Filosofi@lasi
Flacara Iasului
Fotografa
Hobbitul - Emil Brumaru
Hobbitul - Emil Brumaru
Iasi-City
Iasi-City
IASINET
ICR - Romania Culturala
IMPACT FM
IMPACT FM
Ioan T. Morar
Lucian Dan TEODOROVICI
Lumea cartii
Mihai MALAIMARE
NewsIasi
Paul Gorban
Polirom
Primaria Municipiului IASI
Radio Guerrilla
Radio Ia?i
Radio Ia?i
Serban Axinte
Stefan Abageru
StiLL ONline
Suplimentul de cultura
Universitatea "Al.I.Cuza"
Cenzura ca prilej de creatie, Adrian Ciubotaru - Eseu / Literatura

Cenzura ca prilej de creatie

Pentru ilustrarea ideii ca omul nu poate raspunde decat prin demntitatea creatiei la cenzura Istoriei am ales cateva texte de Mircea Eliade, in special prefata sa la editia romaneasca a 'Istoriei credintelor si ideilor religioase', in traducerea lui Cezar Baltag. Constituind o marturisire (dupa afirmatia autorului), asadar o de-cenzurare, prefata la editia romaneasca, in comparatie cu cea de la editia Payot, mi s-a parut mai semnificativa in relevarea unei paradigme eliadiene si, la urma urmei, a unei paradigme a conditiei umane.
Se incepe printr-o nostalgie. Eliade isi aminteste foarte bine cum, refugiat din cauza bombardamentelor germane asupra Londrei, a schitat, a imaginat 'planul unei vaste si ambitioase lucrari inchinate morfologiei si istoriei universale a creatiilor mitico-religioase de la origini pana in zilele noastre'. Scena din adapostul antiaerian este prezentat si in romanul 'Noaptea de sanziene' unde un personaj povesteste cum, in timpul bombardamentului, citea din Shakespeare, ca ar fi dorit ca moartea sa il gaseasca citind, ca singura lui revolta impotriva Istoriei este de a-i scapa Terorii ei, iesind din Timp. Iesirea din Timp presupune o criza existentiala, religioasa, iar 'prilejuit' de aceasta criza, Eliade imagina o lucrare de morfologie si istorie a ideilor religioase. Faptul ca a schitat mental o asemenea carte este, de asemena semnificativ, caci, in fata Terorii (Cenzurii) Istoriei, gandirea nu poate reactiona decat in termeni de urgenta si supravietuire .Or, acesti termeni se leaga de necesitatea lucrarii imaginate atunci de Eliade. Era imperioasa nevoia de raspuns creator Cenzurii si de a justifica Istoria din perspectiva unitatii spiritului uman.
Prima partea a vastei lucrari a aparut in Franta la editura Payot sub titlul inselator, impus de editor de 'Traite d'histoire des religions'. 'Am incercat sa-i explic (editorului) ca, in conceptia mea, nu se poate scrie o Istorie a unei categorii de creatii spirituale inainte de a le prezenta structurile si morfologia'. De ce? Raspunsul il ofera Eliade in cadrul aceleasi prefete cand vorbeste de asta data de necesitatea lucrarii sale 'Histoire des croyances et idees religieuses' care prezinta 'ce s-a intamplat in durata timpului istoric cu o seama de intuitii, experiente si idei religoase care au contribuit la constituirea conditiei umane din preistorie pana la inceputul epocii noaste'. Concluzia ar fi ca anumite intuitii originare cu caracter arhetipal au contribuit si contribuie la ceea la ceea ce suntem noi astazi. Astfel acele intuitii orienteaza conditia umana, cenzurand-o. Caci pornind de la niste intuitii mintea opereaza paradigmatic, in cadrul unei orientatio. Se procedeaza cenzurativ in masura in care pardigma, 'filtrul hermeneutic' selecteaza semnificativul de non-semnificativ. Pentru a ilustra mai bine aceasta idee cateva randuri din ultimul paragraf al prefetei sunt relevante: ' socotesc ca orice istoric [...] este obligat sa-si situeze cercetarile de 'specialitate' in perpectiva (subl. noastra) istoriei universale.Cartea de fata (Histoire des croyances...) este scrisa din aceasta perspectiva'.( cf. I. P. Culianu, Mircea Eliade - 'scara creeaza fenomenul'). Mai departe Eliade mentioneaza ca lucrarea este o Istorie, nu o interpretare personala ce o putem gasi il alte carti precum Sacrul si profanul, Imagini si simboluri, Nostalgia originilor si altele.Insa, ... "evident aceste conceptii au orientat (subl. n.) intelegerea diferitelor sisteme religioase pe care le-am cercetat si justifica selectia (subl. n.) 'momentelor creatoare' pe care am dorit sa le precizez in Histoire...'. Asadar, se observa cum filtrul hermeneutice eliadiene selecteaza, cenzurand. Culianu , in aceeasi monografie citata, o spune transant 'nimeni nu poate scapa de pre-conceptii, pre-comprehensiuni, pre-judecati'. Pre-conceptii care ne cenzureaza si cu care noi incercam de de-cenzuram Cenzura Istoriei.
Dupa cum s-a vazut la inceputul acestui eseu, Terorii Istoriei decat prin creatia, prin imaginatie. Imaginatie care, dupa cum stim, este structurata, cenzurata de intuitii originare, imagini arhetipale. Or, cum creatia nu este posibila decat intr-un mediu de cenzura, 'istoric', si, dupa cum creatia insasi este structurata cenzurativ pare intemeiata afirmatia ce justificarea conditiei umane se implineste in actul de-cenzurarii cenzurii, cenzurand-o.Rascumpararea onticului (vezi Culianu) legitimizarea Istoriei in viziunea eliadiana doar astfel este posibila: doar cenzurata hermeneutic Istoria devine semnificativa. Paradoxul dialecticii sacrul-profan poate intari afirmatia de mai sus: 'sacrul se manifesta, se limiteaza si devine relativ'...cenzurandu-se. Urmand acelasi fir, Douglas Allen, citat de Cezar Baltag, vorbea de o 'separare ontologica' intre obiectul care dezvaluie sacrul si tot ce nu este el. Profanul cenzureaza sacrul, iar acesta la randul lui, cenzureaza profanul in masura in care Istoria este consecinta unui act arhetipic intamplat in illo tempore.
As dori , in incheiere, sa aduc in discutie simbolismul nodurilor relevat de Eliade, in Imagini si simboluri. Universalitatea complexului 'legatului'se datoreaza probabil ca omul recunoaste in acest complex un fel de arhetip al propriei sale situatii in lume. Tot in acest studiul, Eliade observa ambivalenta utilizarilor magico-religioase ale nodurilor si legaturilor. 'Nodurile provoaca boala, dar o si alunga'. Insa, esentiala ramane 'orientarea (subl. n) fortei care rezida in orice legat, in orice actiune de a lega.[...]iar orientarea poate fi pozitiva sau negativa'.
A trai in Istorie inseamna a fi 'legat', conditionat, iar aceasta inlantuire cenzurativa inerenta conditiei umane isi castiga demnitate, legitimitate in masura in care devine prilej de creatie, de hermeneutica, de vreme ce singura justificare e Istoriei, a Cenzurii o constituie 'hermeneutica creatoare'. Astfel, intre ambivalenta Cenzurii care leaga , dar si dezleaga si ambivalenta simbolismului nodurilor exista o similitudine de structura si nu uimieste faptul ca simbolismul Cenzurii este prezent predutindeni.
Concluzia este una optimista: motivele, intentiile ne cenzureaza, iluziile, perspectiva, paradigma ne cenzureaza, totul ne cenzureaza, asadar totul poate fi prilej de creatie.


Nr. hituri: 1.152
Adaugat la data: 22:33:05, 21 Feb 2004
Comentarii material Nu exista nici un comentariu pentru acest material.