Timpul
Adauga site-ul TIMPUL la favorite! Literatura | Arte vizuale | Arta spectacolului | Utilizator nou
   
Calendar
Calendar
Enciclopedia
Enciclopedia
Festival
Festival
Club
Club
Tineret
Tineret
Revista
Revista
Editura
Editura

Noua adresa de corespondenta a revistei TIMPUL
CP 1677, OP7 - IASI
Introduceti in casuta de mai sus cuvinte cheie sau un nume de artist pe care dorit sa il cautati (ex: interbelic )

Scrisoare cu noutati
Introduceti in casuta de mai jos adresa de e-mail la care vreti sa primiti ultimle noutati
Vreau sa primesc noutatile



Proiecte sustinute
Servicii Web Profesionale

Statistici site
Literatura: 2.871
Arta vizuala: 1.181
Arta spectacolului: 30
Comentarii: 1.522
Membri inregistrati: 1.656
ON: 0 membri / 3 musafiri
Total hituri: 444.664
Total vizitatori unici: 168.367

Link-uri recomandate
@ntonesei's BLOG
A.F.C.N.
Bogdan Ulmu
Casa de cultura "Mihai Ursachi"
Clubul Cinefililor
Dan Lungu
Dorin Tudoran
Editura UAIC
FESTIVALUL EuroART Iasi
Filosofi@lasi
Flacara Iasului
Fotografa
Hobbitul - Emil Brumaru
Hobbitul - Emil Brumaru
Iasi-City
Iasi-City
IASINET
ICR - Romania Culturala
IMPACT FM
IMPACT FM
Ioan T. Morar
Lucian Dan TEODOROVICI
Lumea cartii
Mihai MALAIMARE
NewsIasi
Paul Gorban
Polirom
Primaria Municipiului IASI
Radio Guerrilla
Radio Ia?i
Radio Ia?i
Serban Axinte
Stefan Abageru
StiLL ONline
Suplimentul de cultura
Universitatea "Al.I.Cuza"
Concursul de eseuri "Clujul European" initiat de CASA EUROPEI, Cluj-Napoca, Adina Ungur - Publicistica / Literatura

Unul dintre proiectele CASEI EUROPEI din Cluj-Napoca pentru anul 2005 se numeşte „Starea naţiunii: Cluj-Bruxelles” şi are la bază un concurs de eseuri pe tema „Clujul European”, care, iată şi-a desemnat acum şi c?ştigătorii.
Condiţiile de participare au fost ca eseurile să fie expediate p?nă la data de 15 februarie, să respecte tematica „CLUJUL EUROPEAN” şi să nu depăşească 2 pagini.
Au existat 22 de participanţi, iar lucrările au fost jurizate de 20 de membri şi personalităţi din Bruxelles, Bucureşti şi Cluj-Napoca. (v. date suplimentare ?n „Comunicatul de presă”, pus la dispoziţia publicului cititor ?n site-ul Casei Europei www.casaeuropei.com.)
Proiectul "Starea Natiunii: Cluj-Bruxelles” continuă si se va incheia cu un raport final asupra starii de fapt a Clujului si a legaturilor sale cu Bruxelles-ul, ce va fi prezentat intr-o conferinta la Cluj-Napoca in 3 iunie, 2005.


Partenerii proiectului:

Institutiile locale : Consiliul Local Cluj-Napoca, Consiliul Judetean Cluj, Prefectura Cluj, Primaria Municipiului Cluj-Napoca;
Academic : Universitatea „Babes-Bolyai”, Universitatea Tehnica, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara;
Industria locala : Camera de Comert si Industrie;
Filialele locale ale partidelor politice parlamentare: PSD, PD, PNL, PUR, UDMR si PRM;
Presa locala: Adevarul de Cluj, Szabads?g, TVR Cluj, Radio Cluj;
Sectorul neguvernamental.
Comitetul de organizare

1. Dan Luca – Presedinte
2. Mihaela Lutas
3. Oana Mailatescu
4. Calin Haiduc
5. Diana Filip
6. Laura Butnariu – Secretar General


Alte proiecte şi date despre Casa Europei, Cluj-Napoca puteti găsi vizit?nd site-ul:

http://www.dlinternational.be/homepage.html




____________________________________________________

Iata "Comunicatul de presa".


CJ CASA EUROPEI ♦ MAISON DE L’EUROPE ♦ HOUSE OF EUROPE
CLUJ-NAPOCA ♦ ROMANIA


COMUNICAT DE PRESĂ

Cluj–Napoca şi Bruxelles,
21 martie 2005

„Pentru Comunitatea Europeană, Clujul va fi un produs”

Concursul de eseuri intitulat „Clujul european” şi-a desemnat c?ştigătorii. Timp de o lună, ?ntre 15 ianuarie şi 15 februarie 2005, cei interesaţi şi-au putut exprima ideile cu privire la creşterea vizibilităţii Clujului pe plan european. „Eseurile primite reprezintă pilonul principal al proiectului Starea naţiunii: Cluj-Bruxelles; reprezintă vocea societăţii civile pe care dorim să o ascultăm ?n permanenţă. Intenţionăm să includem ?n raportul final pe care ?l vom prezenta ?n luna iunie 2005, ideile cetăţenilor Clujui”, a declarat Dan Luca, preşedintele „Casei Europei” Cluj-Napoca.

Concursul de eseuri s-a bucurat de un real succes, primindu-se un număr de 22 de eseuri. Juriul care a desemnat c?ştigătorii a fost format din:
- personalităţi din Bruxelles,
- personalitati din Bucureşti şi Cluj;
- personalitati de la Parlamentul European,
- Comitetul Regiunilor,
- Misiunea Rom?niei pe l?ngă UE (Bruxelles),
- Ministerul Afacerilor Externe,
- Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
- Consiliul Local Cluj-Napoca,
- Consiliul Judeţean Cluj,
- Primăria Municipiului Cluj-Napoca,
- sectorul de afaceri,
- mediul academic, non-guvernamental şi mass-media.

C?ştigătorii concursului sunt:
locul I – George C?rstocea, 17 ani, elev al liceului „Gheorghe Şincai” Cluj-Napoca;

locul II – Adina Ungur, 31 ani, artist-păpuşar, studentă la Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, redactor la Revista „Atheneum” a Comunităţii Rom?ne din Canada

locul III – Emil Pop, 51 de ani, referent la Oficiul de Proiecte Universitare al Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

„Pentru Comunitatea Europeană, Clujul va fi un produs şi, sperăm, aceasta ?l va culege fericită de pe raft, ?i va z?mbi frumos şi ?l va alege ?naintea Sofiei, Varşoviei sau chiar Iaşiului. Nu doar din cauza valorii superioare, ci şi pentru că a avut ?n spate o strategie publicitară de nivel superior”, menţiona ?n eseul său George C?rstocea, c?ştigătorul concursului.

Cele 3 eseuri c?ştigătoare se pot vizualiza la pagina proiectului:
Proiect 2005: „Starea Naţiunii: Cluj – Bruxelles”

Bruxelles
Dan LUCA
Preşedinte
Tel: + 32 2 226 5818
Email: info@casaeuropei.com Cluj-Napoca
Laura Butnariu
Secretar General
Tel: 0745-025416
Email: proiect@casaeuropei.com

Sponsorii „Casei Europei”:
ATComputers, Qual Design şi Hotel BestWestern Topaz
Prezentarea completă a activităţilor „Casa Europei” Cluj-Napoca la:
www.casaeuropei.com

Notă pentru ziarişti:
Casa Europei la Cluj-Napoca
Casa Europei Cluj-Napoca este o asociaţie non-profit, apolitică, independentă financiar şi fără caracter religios, care a luat fiinţă ?n 5 septembrie 1996. Fondatorul asociaţiei este Dan Luca, iar Avizul de Funcţionare a fost acordat de către Ministerul Afacerilor Externe al Rom?niei, ?n 2 octombrie 1996 (A05/315). Recunoaşterea juridică a fost făcută prin sentinţa civilă a Curţii de Justiţie Cluj ?n 21 octombrie 1996 (nr. 1821), iar Codul de ?nregistrare fiscală este 8938991, acordat ?n 14 noiembrie 1996. Principalul obiectiv al organizaţiei este realizarea unei legături reale ?ntre comunitatea locală clujeană şi Uniunea Europeană. Implicarea activă a cetăţenilor ?n problemele legate de integrarea Rom?niei ?n Uniunea Europeană necesită crearea structurii adecvate care să permită realizarea acestui obiectiv.
Printre cele mai recente proiecte ale „Casei Europei” Cluj-Napoca amintim:
| Proiect 2003 ?Impactul extinderii UE asupra Clujului?|
| Proiect primavara 2004 ?Guvernarea Clujului ?ntr-o Europa extinsa? |
| Proiect toamna 2004 ?Parlamentarul european al Clujului? |
_____________________________________________________




Cu permisiunea dumneavoastră, voi posta acum eseul c?ştigător al premiului II.




PRIVIT DINSPRE MINE, INIMA ARDEALULUI SAU ORAŞUL MEU: CLUJ-NAPOCA

(Cu note explicative, importante, la lectură.)


Nu putem vorbi despre un oraş ?n afara locuitorilor săi, aşa cum nici locuitorii nu se pot defini ca fiind, dincolo de spaţiul urbei, ceea ce ?nseamnă oraşul ?n sine. Deşi, ?l vor putea purta după ei, pretutindeni. Sufletul unui oraş sunt oamenii lui, toată fiinţa ce ?l locuieşte, noi, cetăţenii, aşa cum suntem aşa cum trăim şi respirăm aerul urbei noastre. Trupul unui oraş sunt clădirile, dealurile şi văile, monumentele, străzile sau r?urile care-l străbat dintr-un capăt ?n altul şi cam tot ce se ridică dinspre păm?nt p?nă către sus. Spiritul oraşului va fi amintit ?n numele străzilor, ?n chipurile statuilor, ?n denumirile instituţiilor, stocat ?n rafturi, prin biblioteci- pentru că spiritul oraşului cuprinde spiritul oamenilor săi sau ceea ce răm?ne ?nscris ?n istoria ştiinţei şi tehnicii, ?n istoria culturii, a artei, a literaturii, a filosofiei sau ?n istoria tuturor oamenilor care au avut ceva de spus şi de lăsat ?n urma lor. (1)

Locuiesc de c?nd mă ştiu, ?n centrul oraşului Cluj-Napoca, ?ntr-un bloc construit de bunicul meu, plasat cu faţa spre Piaţa „Lucian Blaga” şi o curte proptită de zidul medieval, cu un arbore imens - tăiat acum - dar care mi-a vegheat ?ntreaga copilărie. Dacă ar fi să ne luăm după documentele şi gravurile rămase din secolele trecute, spaţiul acesta ?n care mi-am crescut fiinţa ar fi exact ?n zona din exteriorul laturei vestice a vechiului Claudiopolis sau Klausemburg, ?nconjurat şi bine delimitat de acest zid medieval, ale cărui urme, au rămas drept mărturie a existenţei sale - ca oraş - pentru Clujul de azi. Şi cu speranţă, pentru cel al posterităţii noastre. Dacă vom merge pe urma zidurilor, ne vom roti ?n jurul „mijlocului” Centrului de azi al oraşului.(2) ?nsă, puţini dintre turişti sau chiar dintre locuitorii urbei cunosc istoria oraşului nostru sau ?nsemnătatea şi rolul porţiunilor de zid, rămase ca vestigii, ?n zona centrală şi nu numai – la fel cum sunt puţini cei care mai cunosc c?te ceva despre ceea ce frapează - ca imagine, concretă, palpabilă a oraşului Cluj – şi anume fortificaţiile3 sau monumentele medievale.(*) Aceste urme vechi ale curentelor sau ale perioadelor din trecut au rămas ?n timp, ca garanţie a existenţei vechii Cetăţi a Clujului.




A păstra, a restaura şi a nu distruge aceste monumente importante, ?nseamnă a ne respecta istoria şi cultura, dar mai ales, ?nseamnă a ne respecta valorile naţionale. Conservarea arhitecturală a istoriei oraşului, cu precădere zonele ?n care există aceste urme vechi, ar ?nsemna, după cum afirmam, a ne asuma identitatea noastră ca istorie şi cultură străveche.(4) Acest lucru e unul din cele mai importante pe care le putem face pentru imaginea Clujului, fiindcă că nu putem exista ca oraş spiritual, dacă nu ne vom respecta ?nsemnele culturale, istoria şi tradiţia.(5)
Cine va vorbi despre Cluj-Napoca, va spune mai ?nt?i că este un oraş cultural sau că ar fi capitala spirituală a Ardealului. Nu se vor ?nşela vorbind astfel, pentru că de-a lungul anilor, oraşul nu şi-a dezminţit faima, ?n ceea ce ?nseamnă cultură, ştiinţă, artă, tehnică, medicină, industrie, etc. (6)

?n ceea ce priveşte imaginea oraşului nostru, nu vom putea lăsa o impresie mai bună despre ceea ce ?nseamnă Cluj-Napoca, dec?t trăind la standarde de confort şi civilizare c?t mai ?nalte. Cu alte cuvinte, va trebui mai ?nt?i să ne oferim nouă un confort c?t mai sporit cu putinţă, să ne respectăm suficient de mult şi să ne cultivăm - pe l?ngă celelalte ?nsuşiri - şi un bun simţ civic,(7) şi ?n acest fel, civilizaţia va lăsa o bună impresie celor veniţi să poposească pentru mai mult sau mai puţin timp, la poalele Feleacului. Orice oraş, dar mai ales Clujul, fiind un centru universitar cu deschideri vestice, se adaptează repede la ceea ce ?nseamnă - cele mai elementare norme şi standarde europene, de simţ civic,(8) pentru că nu numai locuitorii oraşului au nevoie de asemenea condiţii, ci şi vizitatorii săi.(9)

?n secolul vitezei, recuperarea timpului şi informaţia au un rol primordial ?n viaţa noastră. Ele pot fi ?mbinate cu folos printr-o mai bună informare a pitetonilor. Spre exemplu, la ora actuală putem remarca panourile cu informaţii despre locaţiile importante ale oraşului, cartiere, magazine sau hoteluri mari. La fel şi apariţia panourilor electronice cu afişajul orei şi a gradelor Celsius(10) pare a fi o eficientă inovaţie, precum şi semnalele sonore pentru nevăzători sau cronometrul de la semafoare. Necesitatea afişării mai multor hărţi ale Clujului, ?mi pare un lucru extrem de important, mai ales pentru că multe dintre străzi şi-au schimbat denumirea,(11) de aceea ar putea fi plasate hărţi orientative, ?n gară, autogară, aeroport, staţii de transport, etc. Dincolo de municipiu, există localităţi de judeţ, renumite ca fiind staţiuni balneare, spre exemplu băile cu iod de la Cojocna sau Ocna de Sare din Turda, cu posibilitatea tratamentului de astm cu aerosol sau localităţile unde se poate practica skiul, ori, unde se poate ieşi la iarbă verde - iar oraşul nostru ar trebui să ofere informaţii ?n acest sens. La fel de indicată ?n turism este şi informarea publică – cu preţurile şi calitatea hotelurilor, obiectivele turistice şi de divertisment. Atracţiile reprezent?nd monumentele, muzeele, instituţiile de cultură, parcurile, ar trebui promovate, de asemenea.

Pentru că vorbim despre un centru universitar, mulţi dintre cei care se stabilesc aici sunt studenţi din alte locaţii, din alte ţări, chiar, care vin pentru prima dată ?n Cluj-Napoca, de aceea, ?ntocmirea unor hărţi cu Universităţile Clujului, a Facultăţilor cu Decanatele lor, a complexelor studenţeşti, eventual a edificiilor culturale, ar fi exrem de utilă studenţilor, care să poată intra ?n posesia lor de la intrarea ?n oraş: gară, autogară, aeroport, staţii de transport, chioşcuri şi facultăţi. De altfel, informaţii despre oraşul nostru vom găsi, ?n mod detaliat ?n c?teva cărţi de tip „album”, cu fotografii, cu date exacte, deosebit de utile, ?nsă aproape inaccesibile la preţ. (12)

Străzile oraşului nostru poartă ?nsemne istorice, stiinţifice şi culturale, prin numele unor personalităţi. Aceste străzi ori monumente sau instituţii, clădiri, localuri care poartă nume importante ar trebui să aibă ca ?nsemn c?te o tăbliţă cu un mic resum? -conţin?nd istoricul activităţii personalităţii istorice, pentru a face cunoscută măcar ?ntr-o mică măsură datele despre ceea ce a ?nsemnat valoarea acestor oameni(13) sau istoricul ?nfiinţării respectivelor instituţii.

Un alt aspect important ca imagine ar fi deschiderea spre dialog şi amabilitatea angajaţilor din administraţia publică, dar şi a comercianţilor sau ai angajaţilor din diferitele instituţii publice. Dacă la nivel cultural şi ştiinţific Clujul este un oraş bine reprezentat, mediatizarea sa la nivel de presă are ?ncă mici ezitări, ca expresie publică. (14)

Există şi o imagine mai puţin plăcută a oraşului cum ar fi cerşetorii, benzile de tineri infractori şi ocupanţii prin efracţiune a imobilelor din centru, aceia care distrug ?ntocmai ca termitele, absolut tot ceea ce ?nseamnă o casă.(15) ?nsă, ?ntocmai cum colţurile unei case ne vor spune c?te ceva despre „pedanteria” – ?n sens propriu – a gazdei, tot aşa, privind străzile unui oraş prin colţuri, pe l?ngă porţi sau carosabil, vom descoperi că există mici urme ale neglijenţei pietonilor, dar care, de-a lungul anilor au rămas totuşi, mici – ceea ce este un semn al civilizaţiei oraşului. (16) Şi pentru că fiecare om cu cel mai elementar bun simţ ?şi păstrează curată locuinţa, prelungirea casei fiecărui clujean ar putea fi oraşul ?nsuşi. ?n acest sens, poate că din loc ?n loc sau ?n anumite puncte strategice, o simplă inscripţie ar putea trezi ?n conştiinţa locuitorilor - nu neapărat din teama de primi amenzi sau pentru că „nu se face” acest lucru - pur şi simplu schimb?ndu-şi felul de a privi comunitatea sau schimb?ndu-şi mentalitatea civică şi cultiv?ndu-şi dorinţa de a păstra curat, oraşul: Oraşule, tu eşti casa mea, te vreau la fel de curat ca pe propriu-mi interior!




Ceea ce ?ncă nu arată aşa cum ar trebui să arate este R?ul Someş, Canalul Morii, p?r?ul Nadăş, cu albiile murdare şi pe aloruri, pline de şobolani, cu urme şi resturi aruncate pur şi simplu ?n valurile tulburi. R?ul Someş ar trebui săpat, curăţat şi respectat de către locuitorii oraşului. Şi aici, aş pune c?te o inscripţie. Ar putea fi o privelişte minunată, cu terase amenajate pe maluri, cu o curgere lină, care să ne amintească de frumoasele r?uri europene, chiar dacă ?n unele zone, Someşul nu este foarte ad?nc.

Un alt aspect ar fi ca vara să nu „moară” de tot din punct de vedere al activităţilor culturale. Un alt aspect, nu tocmai plăcut, ar fi corupţia, ?n primul r?nd a medicilor, care probabil s-a format prin „?nvăţare” şi poate că prin campanii „anti-şpagă”, oamenii bolnavi ar putea să-i dezveţe, tot at?t de simplu, de la aceste obiceiuri costisitoare şi umilitoare.

Ceea ce face cunoscut Clujul, ?n afară de ?nvăţăm?nt ar fi festivalurile, care ar trebui ?ncurajate şi nu numai cele de bere, spre exemplu, ci de muzică, poezie, artă, studenţeşti, atelierele de work-shop, cele pentru copii, apoi sportul şi divertismentul.

C?nd vorbim despre Cluj-Napoca putem spune că ar fi oraşul lui Blaga, al Şcolii Ardelene, al lui Avram Iancu, Aron Pumnul, Gheorghe Bariţiu, Sextil Puşcariu, Emil Racoviţă al lui Balotă, Daicoviciu, Iuliu Haţieganu, Alexandru Borza şi multe alte personalităţi, aşa cum putem spune că domniile lor, ar reprezenta ei-?nşişi ca entităţi separate, oraşul. ?n esenţă oraşul răm?ne al locuitorilor săi, oricine ar fi ei şi ?n principal, ?nainte de a ?ncerca să creăm o imagine frumoasă pentru exterior, va trebui să creăm minimul confort ?nterior.

Sunt m?ndră că m-am născut şi trăiesc aici. Sunt at?t de prinsă ?n rădăcinile acestei inimi de Ardeal, ?nc?t nu cred că aş putea să te părăsesc, oraşule, vreodată! ?i spun ?n ad?ndul sufletului meu, urbei natale. Te voi scrie, oraşule Cluj-Napoca, te voi iubi, aşa cum ştiu că şi tu mă iubeşti şi voi ?ncerca să fiu spirit din spiritul tău, mai apoi voi ?ncerca să te fac să fii m?ndru de mine, dragul meu oraş, Cluj-Napoca!
____________________________________
*1 Una dintre ideile care se desprind din proza scurtă pe care o scriu – unde, ?mi pomenesc aproape de fiecare dată, oraşul natal.
*2 Centrul oraşului Cluj-Napoca este un izvor architectural şi istoric al Evului Mediu şi al perioadelor posterioare acestei etape - reprezentă vechiul oraş, vechea Cetate, străjuită de jur ?mprejur, de ziduri.
*3 Fortificaţiile au fost demolate la sf?rşitul secolului al XVIII-lea, din motive edilitare, iar Centrul oraşului medieval se mutase ?n această perioadă ?n actuala Piaţă a Unirii, unde, ?n 1349 ?ncepuse a fi ridicată Biserica Parohială „Sf?ntul Mihail”.
* Turnul Croitorilor, Turnul Pompierilor, Casa lui Matei Corvin, bisericile vechi, cea a Franciscanilor din Piaţa Muzeului, cea Reformată din strada Kogălniceanu, Biserica Piariştilor din strada Universităţii, Biserica Minoriţilor de pe Bulevardul Eroilor, vestigiile, casele sau edificiile din Centru, construite ?ntre secolele XV-XVII, Cetăţuia şi instituţiile, inclusiv cele din perioada construcţiilor moderne – ansamblurile de clădiri şi de palate construite ?n spiritul secesionului austriac ori cu un amestec al stilurilor Barocului, Renaşterii şi Goticului, dat?nd din sec. al XVIII-lea, p?nă ?n a doua jumătate a secolului al XIX-lea..
*4 Una dintre imaginile representative ale oraşului ar fi arhitectura veche a lui, iar conservarea tradiţiei istorice ar ?nsemna să acordăm respectul cuvenit şi să ne asumăm valorile trecutului oraşului nostru. O reală surpriză pentru mine (plăcută) a ?nsemnat ?n anii trecuţi, „Festivalul de Arhitectură” al oraşului şi acest lucru cred că trebuie susţinut şi ?ncurajat ?n continuare.
*5 De asemenea, restaurarea clădirilor din Centru, cele din care se desprind bucăţi de tencuială şi refacerea faţadelor clădirilor importante (prin zugrăvit şi restaurat), ?nsă, păstr?ndu-se nuanţele şi imaginea edificiilor, c?t mai aproape de cea autentică, originală.
*6 Există o tradiţie destul de veche a formelor de ?nvăţăm?nt superior atestată de multiplele facultăţi din cadrul Universităţilor Babeş-Bolyai, UMF, Universitatea Tehnică, Universităţile particulare, Institutele şi Academia Rom?nă, precum şi importantele Instituţii de Cultură, etc.
*7 Există numeroase bunuri comune ?ntr-un oraş, care sunt distruse sau deteriorate, ?ncă de la apariţia lor, ceea ce denotă lipsa de civilizare a cetăţenilor. O impresie negativă ar putea fi dispariţia cărţilor de telefoane - de tip Pagini aurii – ataşate ?n cabinele telefonice din Centru – zona Palatul Telefoanelor, ?n contextul ?n care, instituţia Romtelecom, oferă gratuit această carte, abonaţilor săi! Un alt exemplu ar fi inscripţiile de pe clădiri sau monumente, făcute de către tinerii care folosesc grafitti, ex. trecerea pe sub Academia Rom?nă, un loc insalubru, ?n plin centru al oraşului, sau locuirea abuzivă a boschetarilor, ?n Turnul Croitorilor.
*8 Va trebui să remarcăm progresele făcute ?n ultimul timp ?n ceea ce priveşte civilizarea: coşurile de gunoi, grupurile sanitare, mult mai curate, plasate ?n locuri publice, cişmelele cu apă, vara, etc.
*9 Ospitalitatea ardelenească este un obicei notoriu, imaginea frumoasă, civilizată şi curată a Clujului, va atrage turişti şi printre turişti, chiar investitor străinii.
*10 Pentru o informare cu mai multă acurateţe, pot apărea mai multe panouri de acest tip, ?n Piaţetele oraşului.
*11 ?n oraşele occidentale, a-ţi procura harta urbei nu costă nimic, spre bucuria turiştilor rom?ni, care ?n oraşele lor, plătesc destul de mult pentru a-şi procura o hartă. ?n afară de a fi scoase spre v?nzare, dacă nu pot fi oferite gratuit - ar trebui expuse aceste hărţi ?n locuri strategice, eventual construite panouri, cum ar fi cel de l?ngă primărie şi expuse ?n piaţete sau ?n locurile publice.
*12 Desigur, putem fi m?ndri de ceea ce ?nseamnă oraşul Cluj-Napoca, dar nu cred că ar trebui să g?ndim ?n termini de “afacere” toate modalităţile de a ne face cunoscută urbea – şi aici mă refer la preţurile crescute ale hărţilor sau ale cărţilor care prezintă oraşul - ci ?nsăşi ca o oportunitate de a oferi c?t mai multe informaţii doritorilor, pentru că trebuie să recunoaştem faptul că oraşul nostru este unul scump, iar traiul majorităţii locuitorilor - destul de dificil, din acest punct de vedere.
*13 Spre amuzamentul dumneavoastră voi mărturisi că ?ntr-o anume perioadă din viaţa mea, copil fiind şi auzind despre strada Albini, mi-am imaginat că ar fi o stradă ?n care o albină uriaşă şi-a făcut un stup, unde ea stăp?neşte şi de unde nu mai doreşte să plece, fără să-mi pot imagina că acesta ar putea fi numele unui mare savant. De aceea, fiecare stradă ar fi indicat să poarte un minim “istoric” reprezentativ.
*14 Presa informaţională este destul de bine reprezentată, cu toate că există informaţii incomplete sau succinte, adeseori, ?nsă televiziunea are un spaţiu de emisie nepermis de mic, ştiri succinte şi grăbite, extrem de puţine emisiuni de tip cultural şi ?n general destul de multe ezitări de emisie, iar revistele de tip cultural sunt tot mai puţine. Un aspect pozitiv l-ar reprezenta publicaţiile de tip informativ, gen “7 seri”, cu distribuire gratuită.
*15 Există ?n centrul oraşului c?teva benzi de infractori minori, care pătrund ?n casele oamenilor sau ?n firme şi fură absolut tot ce le stă ?n cale, fără ca justiţia să le facă ceva, pentru simplul fapt că sunt minori – există cazuri cu peste 400 de pl?ngeri la Poliţia Municipiului, de asemenea, referindu-ne la cei care distrug casele pe care le ocupă abuziv, nu putem uita exemplul casei vechi din strada Avram Iancu – Casa Călăului, un vechi monument istoric, distrus p?nă la temelii, de aceşti ignoranţi-termite, amintiţi mai sus.
*16 Oraşul este curat ?n mare măsură. Ceea ce se ?nt?mplă ?n colţuri sunt chiştoacele de ţigări aruncate – ?n cea mai mare proporţie, apoi h?rtii mici, celofane, ambalaje, etc. Probabil că pietonii se feresc involuntar să arunce un chiştoc aprins ?ntr-o cutie de gunoi, plasată pe marginea carosabilului, din teama mai mult sau mai puţin conştientizată, de a nu st?rni un incendiu – pentru că ?n aceste coşuri de gunoi există multe materiale inflamabile. Poate că, alături de ?nmulţirea coşurilor de gunoi (ele ar trebui să existe chiar şi pe străduţele mici) ar fi bine să existe niste dispozitive non inflamabile aplicate pe marginile drumurilor pentru a servi special la stingerea şi aruncarea ţigărilor – ?n felul acesta s-ar reduce mult din mizeria care răm?ne totuşi, aruncată la margine de drum.


Adina Ungur,
care nu cunoaşte loc mai frumos dec?t e oraşul ei.











______________________________


Nota autorului: eseul va fi imbunatatit pentru ca in doar doua pagini n-am reusit decat sa punctez, cateva dintre problemele/ideile pe care urmeaza sa le dezvolt in lucrare.
(Imi cer scuze lipsa "italicului" si a "boldului", de asemenea, lipsa alineatelor din prezentarea eseului - pe care nu le pot reda aici. Desenele imi apartin.)


Nr. hituri: 1.485
Adaugat la data: 15:44:05, 24 Mar 2005
Comentarii material Nu exista nici un comentariu pentru acest material.