Timpul
Adauga site-ul TIMPUL la favorite! Literatura | Arte vizuale | Arta spectacolului | Utilizator nou
   
Calendar
Calendar
Enciclopedia
Enciclopedia
Festival
Festival
Club
Club
Tineret
Tineret
Revista
Revista
Editura
Editura

Noua adresa de corespondenta a revistei TIMPUL
CP 1677, OP7 - IASI
Introduceti in casuta de mai sus cuvinte cheie sau un nume de artist pe care dorit sa il cautati (ex: interbelic )

Scrisoare cu noutati
Introduceti in casuta de mai jos adresa de e-mail la care vreti sa primiti ultimle noutati
Vreau sa primesc noutatile



Proiecte sustinute
Servicii Web Profesionale

Statistici site
Literatura: 2.875
Arta vizuala: 1.181
Arta spectacolului: 30
Comentarii: 1.522
Membri inregistrati: 1.677
ON: 0 membri / 2 musafiri
Total hituri: 579.526
Total vizitatori unici: 227.558

Link-uri recomandate
@ntonesei's BLOG
A.F.C.N.
Bogdan Ulmu
Casa de cultura "Mihai Ursachi"
Clubul Cinefililor
Dan Lungu
Dorin Tudoran
Editura UAIC
FESTIVALUL EuroART Iasi
Filosofi@lasi
Flacara Iasului
Fotografa
Hobbitul - Emil Brumaru
Hobbitul - Emil Brumaru
Iasi-City
Iasi-City
IASINET
ICR - Romania Culturala
IMPACT FM
IMPACT FM
Ioan T. Morar
Lucian Dan TEODOROVICI
Lumea cartii
Mihai MALAIMARE
NewsIasi
Paul Gorban
Polirom
Primaria Municipiului IASI
Radio Guerrilla
Radio Ia?i
Radio Ia?i
Serban Axinte
Stefan Abageru
StiLL ONline
Suplimentul de cultura
Universitatea "Al.I.Cuza"
UITAREA, stoica-mujea Oana - Proza / Literatura

UITAREA


Alerg după umbre ?n fiecare zi. Le desenez pe perete, apoi le memorez. Ploaia, dulce de vară, ?mi dă fiori. Privesc din ?turnul? meu ?nalt, cum se opreşte pe păm?nt strop cu strop. Teama de cunoaştere mă macină ?n fiecare zi, ?mi doresc să mă afund ?ntr-un somn profund şi să uit ceea ce am uitat deja.
?mi reprim furia ?n muzică, şi fericirea ?n lacrimi. Mă trezesc adesea după lungi coşmaruri şi ?ncerc să uit. Omit anumite lucruri, intenţionat. ?mi place să ?i pun ?n dificultate, ?mi doresc să ?i chinui.
Am venit aici acum trei ani. Un ospiciu liniştit ?n creierii munţilor, condus de măicuţele catolice. ?mi amintesc accidentul ca şi cum aş fi acolo, ?ncă. ?n fiecare minut ?mi văd viaţa cum trece prin faţa ochilor. O dată ajunsă aici am refuzat să ?mi amintesc cine sunt, de unde sunt şi ce mi s-a ?nt?mplat. Am refuzat să ?mi amintesc doar pentru urechile lor, ?mi place liniştea care dăinuie. Mă simt acasă!
Uneori ?mi găsesc liniştea ?n chipurile lor calde, alteori ?n grandoarea munţilor, pe care ?i pot vedea din camera mea.
C?nd sunt furioasă, sunt pe mine. Niciodată nu dau vina pe altcineva pentru ce mi s-a ?nt?mplat, pentru viaţa anterioară sau pentru greşelile ce s-au strecurat.
Mă g?ndesc la mine ca la un virus prost plasat. Un virus de care omenirea a scăpat răsufl?nd uşurată. Chipurile, banale, din amintirile mele, mă fac să mă ?nfurii, să-mi pierd controlul. ?i văd faţa ?n fiecare zi. Acea figură care m-a chinuit ?n toţi aceşti ani. De multe ori şterg cu buretele chipurile care ?mi invadează amintirile, dar ele apar la nesf?rşit.
?n seara asta am hotăr?t să nu adorm. Vreau să alung coşmarurile lungi, iar lor nu le pot destăinui. ?ncerc să mă ascund de mine, undeva ?n subconştient. Realizez că am rămas singură, şi nu pentru că aşa au vrut ei, ci pentru că mi-ai dorit eu. Singurătatea şi liniştea sunt singurele care mă mai ţin ?n viaţă. Nu e o viaţă perfectă, dar este viaţa mea.
Perdeaua se mişcă agale ?n bătaia v?ntului, parcă ar dansa pe o muzică neauzită. O pală, uşoară de v?nt intră sfioasă. ?mi m?ng?ie m?inile aspre şi arse. O primesc cu plăcere! O ?mbrăţişez şi mă scufund ?n ea. Alerg precum Dante pe un tăr?m necunoscut muritorilor. ?ncerc să găsesc acel Purgatoriu care să mă elibereze sau să mă subjuge.
Nu vreau să mă regăsesc. Vreau să mă uit pentru totdeauna, vreau ca amintirile să ?mi dispară şi ?n locul lor să răm?nă vidul, ?ntunericul.
Uneori mă simt de parcă aş cădea ?ntr-o groapă care nu se mai termină niciodată. Am impresia că nu voi mai ateriza. Dar..., poate că nici nu ?mi doresc, poate că singura mea dorinţă e de afundare şi nu de aterizare. ?mi place să mă afund ?n lăuntrul meu. Să mă confund cu eul meu sau să ?l confund pe el cu mine.
Vreau doar să uit că exist, vreau să uit că am amintiri. Trăiesc sau nu trăiesc? Dar, trăim oare cu adevărat? Sau doar ?ncercăm?
Mă ?nec ?n g?ndurile mele, mă scufund ?n visări fără sf?rşit. Alerg către o lume pe care nu o pot găsi dec?t ?n interiorul meu. Dar..., o pot găsi oare?
?ncerc să adorm! ?ncerc să adorm pe veci, dar somnul nu vine. ?mi ascult singurătatea şi o ?nţeleg. Poate, cu timpul voi ?nvăţa să mă păcălesc. Poate, voi ?nvăţa să uit, să iert...
?n umbrele ştiinţei se naşte nemurirea, dar cine ?şi doreşte o viaţă de zeu ?ntr-o lume crudă? Prevăd viitorul. Totul va ?ngehţa. O nouă era glaciară va pune capăt păcatelor omeneşti. Se va naşte o nouă omenire, iar cea ?n care trăim va fi uitată.
Se vor naşte noi legende, noi credinţe, noi uitări...
Lasă-mă să uit, durerea, prostia, prefăcătoria, ?nşelăciunea! Lasă-mă să-mi uit propria viaţă, propriul destin, dar ajută-mă să uit şi durerea omenirii.
Mă ?ntorc către fereastră. Stropii mari ?mi bat uşor ?n geam. ?i privesc, oarecum surpinsă şi fericită. Mă duc cu g?ndul la apa mării, at?t de pură şi de veşnică. Este singura veşnicie care merită trăită. Veşnicia mării, eternitatea misterelor veşnice. Mă ?nclin ?n faţa ploii şi ?n faţa zeului care o poartă de at?tea secole pe umeri. ?n faţa frumuseţii şi măreţiei ei.
?mi ascund faţa ?n palme, ferindu-mă de fulgerul ce mi-a luminat camera. Pentru o clipă am crezut că mă va prinde ?n mrejele lui, că mă va purta ?n măreţia cerului.
Privesc! Cu ochii plini de lacrimi. Privesc, iert şi uit!
O nouă dimineaţă, un nou ?nceput. Ele intră sfioase, ca de fiecare dată. ?mi aduc ceaiul cald şi c?teva felii de p?ine. De cele mai multe ori ?mi z?mbesc, dar astăzi sunt triste, mai triste ca niciodată. Cea blondă, ?mi aruncă un z?mbet forţat. ?mpietresc! Mă simt departe de ele pentru prima oară.
Ploaia s-a oprit. Soarele ?şi arată, forţat, razele calde. ?ntind m?na către el şi caut uitarea. Mă voi uita ?n cele din urmă. Poate că soarele mă va şterge sau poate ploaia.
Sunete stranii mă duc pe drumul somnului profund. ?ncerc să nu adorm, nu acum c?nd ?ncep să mă uit!


Nr. hituri: 1.067
Adaugat la data: 16:47:01, 20 Mar 2005
Comentarii material Nu exista nici un comentariu pentru acest material.