Timpul
Adauga site-ul TIMPUL la favorite! Literatura | Arte vizuale | Arta spectacolului | Utilizator nou
   
Calendar
Calendar
Enciclopedia
Enciclopedia
Festival
Festival
Club
Club
Tineret
Tineret
Revista
Revista
Editura
Editura

Noua adresa de corespondenta a revistei TIMPUL
CP 1677, OP7 - IASI
Introduceti in casuta de mai sus cuvinte cheie sau un nume de artist pe care dorit sa il cautati (ex: interbelic )

Scrisoare cu noutati
Introduceti in casuta de mai jos adresa de e-mail la care vreti sa primiti ultimle noutati
Vreau sa primesc noutatile



Proiecte sustinute
Servicii Web Profesionale

Statistici site
Literatura: 2.875
Arta vizuala: 1.181
Arta spectacolului: 30
Comentarii: 1.522
Membri inregistrati: 1.677
ON: 0 membri / 5 musafiri
Total hituri: 579.993
Total vizitatori unici: 227.724

Link-uri recomandate
@ntonesei's BLOG
A.F.C.N.
Bogdan Ulmu
Casa de cultura "Mihai Ursachi"
Clubul Cinefililor
Dan Lungu
Dorin Tudoran
Editura UAIC
FESTIVALUL EuroART Iasi
Filosofi@lasi
Flacara Iasului
Fotografa
Hobbitul - Emil Brumaru
Hobbitul - Emil Brumaru
Iasi-City
Iasi-City
IASINET
ICR - Romania Culturala
IMPACT FM
IMPACT FM
Ioan T. Morar
Lucian Dan TEODOROVICI
Lumea cartii
Mihai MALAIMARE
NewsIasi
Paul Gorban
Polirom
Primaria Municipiului IASI
Radio Guerrilla
Radio Ia?i
Radio Ia?i
Serban Axinte
Stefan Abageru
StiLL ONline
Suplimentul de cultura
Universitatea "Al.I.Cuza"
Despre devoratorii de eugenii, Veronica Niculescu - Eseu / Literatura

- Din obiceiurile popoarelor -


Ospitalitatea. Liniştea mioritică ?n faţa morţii. Mămăliga şi sarmalele. Despre acestea şi despre ?ncă multe altele am ?nvăţat, cuminţi, la şcoală, că fac parte din specificul rom?nesc. Desenam harta cu şablonul şi ?nvăţam şabloane. Cu m?ncarea, e mai uşor de tranşat şi de ?nghiţit problema, dar vine o zi ?n care ?ncepi să te ?ndoieşti (chiar s-a născut poet?) dacă acele calităţi mult tr?mbiţate s?nt, ?ntr-adevăr, caracteristici ale poporului. Şi te ?ntrebi dacă pot fi ele regăsite ?ntr-o minimă măsură care să permită generalizarea, măcar grosolan-aproximativă.
Am ?ncercat să alcătuiesc un alt fel de listă a caracteristicilor rom?nilor, la baza căreia stau observaţii - neruşinate! - ale unor străini, ale unor prieteni şi mai ales (vor spune poate unii la sf?rşit, ?n timp ce eu voi pufni ?n r?s) ale unor duşmani ai neamului nostru! Lista nu e nici pe departe definitivă; este mai degrabă un timid ?nceput. La care, doritorii vor putea adăuga, spre exemplu, ronţăitul de seminţe deasupra lucrărilor de diplomă. Şi altele, şi altele.

Opritul ?n uşă
Rom?nul are ciudatul obicei de a se opri ?n uşă, ?n special atunci c?nd este aglomeraţie. Ideal este ca ?n spatele lui să aştepte c?t mai mulţi oameni, dintre care unii vor ?ncerca, după ce l-au bătut zadarnic pe umăr, să se strecoare pe l?ngă el, murdărindu-şi hainele de vopsea sau rup?ndu-şi nasturii. Rom?nul nu va sesiza şi se va menţine pe poziţie, sug?ndu-şi absent un rest de p?ine dintre măsele sau vorbind la celular. Evident, cei care reuşesc să treacă se vor opri, c?ndva, ?n altă uşă. Observaţia ?i aparţine unui cetăţean german, om de afaceri care a investit ?n Rom?nia şi care şi-a făcut, la firma din Timişoara, una dintre cele mai largi porţi din oraş. Interesant, se pare că şi c?inii de la noi au preluat obiceiul cu opritul, el fiind uşor de observat la maidanezii care aşteaptă ?n pragul magazinelor, cu ochii aţintiţi la vitrina cu mezeluri. Ceea ce, ?n cazul lor, este scuzabil.

“Eugenia” şi “Ciocolata cu rom”
Pur rom?neşti pot fi considerate şi unele alimente banale, pe care noi, ?n ţară, le consumăm cu indiferenţă. Dar, odată plecaţi, le vom duce dorul. Un singur exemplu, provenit de la o colegă de liceu stabilită ?n Canada. La magazinul “Bucharest Delicatessen” din Toronto, rom?ni dintr-o zonă destul de largă vin regulat să ?şi facă plinul cu două produse importate de la noi: veşnic t?năra “Eugenia” şi micuţa, tricolora (albastru-bej-maro) “Ciocolată cu rom”.
Ca să fiu corectă, voi adăuga ?nsă că, tot de aici, rom?nii ?şi cumpără mici, jumări, sărmăluţe cu afumături, salam de Sibiu şi Murături Dida˘s Choice! Paranteză: ?ntr-un ziar rom?nesc din Canada, un angrosist de mezeluri ?şi face reclamă: “Vine, vine primăvara, Se aşterne-n toată ţara, C?rnăciorii-s durdulii, Hai să LE prăjim, copii!”.

Mersul jenat la WC-ul din McDonald˘s
Obicei post-revoluţionar. Rom?nul este mare amator de McDonald˘s, mai ales c?nd are nevoie la toaletă. Specific rom?nesc este mersul jenat de la uşă direct la WC şi apoi direct afară – tot jenat, dar oarecum mai degajat, căci, odată ce ai vezica goală, poţi să priveşti cu mai multă seninătate către fetele care şterg podeaua şi, ?n pauze, ?i muştruluiesc din ochi pe cei care confundă toaleta din fast-food cu o budă publică. Totuşi, este de remarcat faptul că acest obicei poate fi considerat pozitiv, prin comparaţie cu ceea ce se ?nt?mpla ?n perioada dintre desfiinţarea WC-urilor publice şi ?nfiinţarea lanţului de restaurante.

„Merge şi-aşa…”
O altă caracteristică a rom?nilor a fost remarcată ?ncă din vremea comuniştilor şi, ?n mod bizar, lozinca aceasta circula ?n paralel cu “Nici muncă fără p?ine, nici p?ine fără muncă”. Este vorba despre motto-ul care călăuzea rom?nul ?n tot ceea ce făcea: „Merge şi-aşa…”. Greu de crezut, l-am auzit prima oară chiar la ora de economie politică, ?n liceu. Am aflat mai apoi că, după ce a fost dat afară din ?nvăţăm?nt, profesorul a fugit ?n America. Dragă domnule profesor, pe aici s-au schimbat multe, avem şi bune şi rele, dar, exact ca pe vremuri, merge şi-aşa…

“Aşa ceva numai ?n Rom?nia se putea ?nt?mpla!”
Tot ?n specific se pot ?ncadra ?nt?mplările acelea ?n faţa cărora exclamăm fiecare, ?n momente de exasperare: “Aşa ceva numai ?n Rom?nia se putea ?nt?mpla!”. Aici exemplele s?nt nenumărate, ceea ce nu ar trebui dec?t să ne bucure, fiind o dovadă a bogăţiei specificului nostru rom?nesc. Totuşi, c?teva modeste exemplificări:
-Pe locul tău, pe care prevăzător ţi l-ai rezervat la agenţia CFR cu o săptăm?nă ?n urmă, se ceartă deja alţi doi călători, cel puţin la fel de prevăzători ca tine.
-Maşina de spălat aflată ?n garanţie sigur că ?ţi poate fi reparată gratuit; trebuie numai să o duci pe banii tăi la unitatea service aflată la vreo 30 de kilometri distanţă, şi numai ?n zilele lucrătoare, şi numai ?ntre orele c?nd ai şi tu program de muncă.
-Oricărui investitor străin care are pretenţia să se lucreze occidental şi ?n filiala din Rom?nia, angajaţii rom?ni ?i vor scoate vorbe că e nebun, obsedat de punctualitate, curăţenie şi disciplină, ori, de la caz la caz, că este nazist, homosexual sau pedofil.
-Dacă trebuie să stai la o coadă uriaşă la un ghişeu, deasupra căruia nu scrie nimic şi nici nu poţi ajunge ?n faţă să ?ntrebi dacă acesta e r?ndul bun, poţi să fii sigur că stai degeaba. Totuşi, şi la r?ndul alăturat se aplică aceeaşi regulă, deci riscul nu este mai mic, dar nici mai mare. Probabil la aceeaşi concluzie au ajuns şi cei care deja stau răbdători la cozi şi dau din umeri neştiutori dacă ?i ?ntrebi unde ar trebui să te aşezi.
-Pentru orice act care se eliberează de la vreo instituţie ţi se va cere, ?n schimb, un număr de documente care, conform ultimelor cercetări ale japonezilor, se pare că este egal cu pătratul v?rstei, minus numărul blocului, ?nmulţit cu numărul fraţilor, ?mpărţit la v?rsta mamei plus a tatălui, plus data la care se face cererea (ca să existe o variabilă, de azi pe m?ine). Plus unu, pentru că ?ntotdeauna mai lipseşte ceva.

Desigur, exemplele din această categorie se pot complica, ?n funcţie de observator. ?n cazul unui vizitator străin, cu pretenţii mai mari, putem ajunge ?n situaţii ca următoarea, care a condus şi ea, de cur?nd, la exclamaţia mai sus menţionată. Un investitor din Austria ?şi anunţă venirea la filiala din Rom?nia. Referitor la rezervarea camerei la hotelul de lux la care a mai stat, el precizează: “Vă rog, ?ncercaţi să ?mi luaţi de această dată o cameră ?n a cărei baie, c?nd stai pe WC, să ajungi cu m?na la h?rtia igienică!”. Momentul ?n care vienezul exclamase pentru sine “Aşa ceva numai ?n Rom?nia se putea ?nt?mpla!” este uşor de imaginat. A doua zi, ?nsoţit de o menajeră de la hotel, reprezentantul rom?n al firmei avea să se aşeze pe unsprezece tronuri, avea să ?ntindă m?na spre suportul de h?rtie de unsprezece ori şi avea să exclame, la r?ndul său, cu năduf: “Aşa ceva numai unui austriac putea să ?i treacă prin minte!”.


Nr. hituri: 1.141
Adaugat la data: 03:24:04, 13 Jan 2004
Comentarii material Nu exista nici un comentariu pentru acest material.