Timpul
Adauga site-ul TIMPUL la favorite! Literatura | Arte vizuale | Arta spectacolului | Utilizator nou
   
Calendar
Calendar
Enciclopedia
Enciclopedia
Festival
Festival
Club
Club
Tineret
Tineret
Revista
Revista
Editura
Editura

Noua adresa de corespondenta a revistei TIMPUL
CP 1677, OP7 - IASI
Introduceti in casuta de mai sus cuvinte cheie sau un nume de artist pe care dorit sa il cautati (ex: interbelic )

Scrisoare cu noutati
Introduceti in casuta de mai jos adresa de e-mail la care vreti sa primiti ultimle noutati
Vreau sa primesc noutatile



Proiecte sustinute
Servicii Web Profesionale

Statistici site
Literatura: 2.875
Arta vizuala: 1.181
Arta spectacolului: 30
Comentarii: 1.522
Membri inregistrati: 1.677
ON: 0 membri / 1 musafiri
Total hituri: 579.525
Total vizitatori unici: 227.557

Link-uri recomandate
@ntonesei's BLOG
A.F.C.N.
Bogdan Ulmu
Casa de cultura "Mihai Ursachi"
Clubul Cinefililor
Dan Lungu
Dorin Tudoran
Editura UAIC
FESTIVALUL EuroART Iasi
Filosofi@lasi
Flacara Iasului
Fotografa
Hobbitul - Emil Brumaru
Hobbitul - Emil Brumaru
Iasi-City
Iasi-City
IASINET
ICR - Romania Culturala
IMPACT FM
IMPACT FM
Ioan T. Morar
Lucian Dan TEODOROVICI
Lumea cartii
Mihai MALAIMARE
NewsIasi
Paul Gorban
Polirom
Primaria Municipiului IASI
Radio Guerrilla
Radio Ia?i
Radio Ia?i
Serban Axinte
Stefan Abageru
StiLL ONline
Suplimentul de cultura
Universitatea "Al.I.Cuza"
Poveşti cu miros de poveste, Veronica Niculescu - Eseu / Literatura

Poveşti cu miros de poveste


?n biroul cochet ?n care se discută bugetul pe anul viitor, singurul lucru care aminteşte de Crăciun e coroniţa ?mpodobită cu şnururi colorate, din mijlocul căreia răsare obraznică lum?narea. Mirosul ei pesemne răsfaţă nările reporterului care-şi frăm?ntă m?inile jenat. Sper?nd că ?ntrebarea sa va ?nghiţi ca pe-o găluşcă timpul ?n care microfonul, manevrat de operatorul nervos, va binevoi ?n sf?rşit să funcţioneze, ?ntreabă dintr-o dată, st?ngaci:
- Domnule preşedinte, simţiţi că vin sărbătorile, ce părere aveţi de Crăciunul ăsta?
Preşedintele e un tip sobru, dar ?şi permite c?te-o glumă, din c?nd ?n c?nd, chiar şi cu presa.
- Păi ştiţi cum e cu Crăciunul de fapt? E ca ?ntr-un desen, dintr-un ziar de acum c?teva zile.
Se uită ?ntrebător spre reporter, ca să nu repete o poantă ştiută; nu, nu citise ziarul, nu văzuse.
- Merge un om la piaţă şi cere un brad. V?nzătorul: „Cum să fie?”. „Păi, să fie aşa, ?n ton cu Crăciunul”, răspunde omul. „Da, dar cum să fie, concret?”. „Artificial”.


Poate de-aceea, de c?te ori ne g?ndim la Crăciun, mintea ni se refugiază ?n tolba cu amintiri din copilărie, ca unică arhivă cu documente autentice. Deschidem catarama ruginită, scoatem o filă ?ngălbenită, suflăm cu grijă praful şi iată:


La cinci ani am ?nceput să cred cu tărie că Moşul vine cu avionul. Vine, nu ştiu de unde vine, dar ?n rest oricum stă pe undeva pe-aproape, că vede tot, dar absolut tot ce faci. Ştie, bunăoară, c?nd ai făcut mofturi la masă şi ai supărat-o pe mama, care ?ngheţase ore-n şir la coadă la peşte ca să ţi-l pună pe masă prăjit, cu mujdei şi mămăligă, ?n seara de Crăciun. „Dacă nu măn?nci, vine Moşul şi-ţi ia ?napoi avionul!”. Şi-a venit, doamnelor şi domnilor! A venit chiar atunci, că p?nă am apucat eu să fug ?n sufragerie să-mi iau cadoul de sub brad, deja jucăria albastră cu aripi albe dispăruse. Pesemne că Moşul plecase călare pe avionul meu, trec?nd prin tavan ca prin br?nză. Şi lacrimi peste peşte, cu o m?nă m?ncam şi cu alta ?mi ştergeam ochii, şi ce să vezi, a apărut avionul sub brad exact c?nd mă spălam pe degete şi pe faţă. Şi funcţiona! Că pentru o secundă mă g?ndisem că mi l-o fi stricat, aşa, cum ?l luase ?n grabă.


Emoţiile copilăriei, centrate pe detalii, poartă blazonul autenticităţii. ?mi amintesc zumzăitul micului motor, nuanţa de albastru şi senzaţia pe care m-o dădea atingerea metalului fin, care se-ncălzea ?n m?inile mele, ca şi cum i-aş fi dat viaţă.
Microfonul a fost instalat şi interviul curge sacadat de c?teva minute bune, cu date despre bugetul local aşezate precum notele muzicale pe portativul mirosului de brad, ca nişte haine aşezate ?ntr-un dulap străin. Aş fi putut să-mi amintesc de un alt Crăciun, unul ?nsingurat şi teribil de rece, ?nsă el e ?nchis foarte bine ?ntr-un sertar mult mai nou şi, mai ales, ?ntr-o altă poveste. Dar chiar şi-acest cr?mpei de amintire mai recent mă face fericită, fiindcă ?mi dau seama de-un lucru: slavă Domnului că nu s-au inventat poveştile de plastic!

Veronica Niculescu


Nr. hituri: 1.037
Adaugat la data: 04:28:04, 18 Dec 2003
Comentarii material Nu exista nici un comentariu pentru acest material.